Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş

64

AURELIA DIACONESCU

contureazä firea oamenilor §i zestrea insu§irilor artistice. Sträns legat de viata socialä el apare ca un fenomen in continuä transformare, fapt u§or de deslu§it urmärind evolutia portului popular din judet. Pornind de la forme simple el s-a perfectionat §i s-а imbogätit räspunzänd la functia sa de ordin practic dar insu§indu-§i in aceea§i mäsurä §i atributele estetice mo§tenite §i imbogätite.

Varietatea portului popular din jud. Mure§ se inscrie in cadrul unei puternice unitäti de fond care este mentinutä de structura unitarä a costumului romänesc. Motivele ornamentale se succed ritmic in linie dreaptä, in räuri(ränduri) pe suprafetele propuse. Pästränd caracterele esentiale portul §i imlpicit ornamentica lui se diferentiazä in functie de rostul säu de: -Prilejul cänd se poartä;- Specificul muncii;- Anotimp;- Conditii fizico-geografice;- Sex §i värstä;

Costumele purtate la muncä sunt mai simple §i confectionate din materiale mai durabile, pe cätä vreme cele purtate la nunti, höre, petreceri, sunt mai bogát ornamentate §i confectionate din tesäturi mai scumpe. Piesele de imbräcäminte de särbätoare purtate pe deasupra §i in special cele confectionate pentru partea superioarä a corpului sunt impodobite prin cusäturi de un deosebit rafinament(cäma§a femeiascä, bärbäteascä, sumanul, gluga, precum §i pieptarul, cojocul §i chimirul).

Dintre piesele de port, pe cämä§i s-au aplicat cele mai bogate §i mai artistice cusäturi. Portul popular mure§ean se inscrie prin toate caracteristicile portului din marea arie transilvanä, vechime §i bogätia broderiilor fiind atestatä mai ales prin scrierile cälätorilor sträini §i sa§ilor care locuiau in transilvania, comparativ cu al altor popoare, ei fiind frapati de bogätia costumelor „nebune§te brodate“ a§a cum consemna Conrad Jakob Hildebrandt. A§a cum atestä numeroase cercetäri fundamentale monografice, unele din tehnicile decorative de brodat(cusutul urzit pe fir, cusutul urzit pe creturi, cusutul pe dos) relevä pe de о parte strävechimea, unitatea §i continuitatea portului popular romänesc §i a decorului säu brodat, о vechime de mai multe secole sau chiar о provenientä arhaicä, precum §i räspändirea lor generalä in tot spatiul carpato-dunärean §i pänä in contemporaneitate.

ín albumele de port popular §i ilustratiile cälätorilor sträini la cämä§ile femeie§ti ale romäncelor apare foarte des utilizarea tehnicilor de cusut (pe fir sau pe creturi) ce a avut о amploare deosebitä prin caracterul särbätoresc.

Pe baza cercetärilor bibliografice, de teren, precum §i a patrimoniului muzeal este posibilä stabilirea ariei de räspändire a cusutului urzit pe creturi in Románia, incluzánd intreaga arie a Transilvaniei din Banat pänä in tinuturile secuie§ti, sau din Tara Oa§ului pänä in Tara Bärsei, iar in cuprinsul judetului Mure§ aria de räspändire a cämä§ii cu decor brodat pe muchia cutelor(cäma§a cu ciupag) a avut о räspändire mai mare in Cämpia Transilvaniei(cu pondere inspre zóna montanä räsäriteanä, Valea superioarä a Mure§ului, Valea Gurghiului).

In sudul Tärnavelor la cämä§ile femeie§ti se remarcä о bandä de creturi cu broderie pe muchia lor, amplasatä sub guler, brätäru§a avänd acela§i fei de broderie.