Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş

65BRODERIA ÍN PORTUL POPULAR DIN JUD. MURE§

Broderia pe culmea cutelor de sub gulerul cämä§ii о Intälnim §i la piesele maghiare din Tárnává Micá sau la cele sáse§ti de pe Tárnave sau din imprejurimile Reghinului.

Cámá§ile femeie§ti din zoná(asemeni celor din Intreaga arie carpatodunáreaná) au brodate urmátoarele cámpuri: gulerul, in jurul gätului, pe piept altita, Tncretul, ráurile de-а lungul mánecii(sau in diagonalä pe Valea Superioará a Mure§ului), bentita ingusta la máná, man§ete sau pumna§ii. О preocupare sustinutä prin impodobirea prin cusáturi se remarcá §i la cämä§ile bärbäte§ti din jud.Mure§. Un loc de frunte il ocupä broderiile care alcätuiesc cämpurile ornamentale ale unor cämä§i, bine pástrate in portul romänesc, pentru tinuturile mure§ene caracteristicä fiind cäma§a cu barburi, atestatä §i descrisä incä din sec. al XVII-lea(J. Tröster, 1666, Dacia romanä nouä §i veche...) in care se consemneazä cä tineretul poartä la horä „cämä§i Tncretite, decorate Tn fatä pe piept §i pe spate cu о broderie in forma literei „M“ ". Ácest tip de cäma§ä se poartä pänä Tn zilele noastre pe teritoriul judetului Mure§ in special in Valea Gurghiului §i Valea Beicii.

Cäma§a cu dini in párti este ornamentatä cu broderii la guler, in jurul gurii, la poale, pe mänecä §i la tiv in majoritate mäneca este dreaptä-cu exceptia Tärnavelor §i о parte din Cämpia Transilvaniei unde mäneca se terminä cu man§etä, brodati policrom in Cämpia Transilvaniei §i cu ajur in galben pe toatá suprafata ín Tárnave. Cämä§ile de lucru atát cele femeie§ti cat §i cele bärbäte§ti nu sunt total lipsite de cusáturi decorativefeste cazul cämä§ilor de cánepá sau cänepä in amestec cu bumbac), chiar dacä impodobirea lor este mai redusä §i coloritul mai sobru in linii mari se respecta aceea§i linie decorativá.

Poalele din portul femeiesc au deasemenea decoruri brodate: cheite late pentru unirea pieselor de erői, cerculete, tivuri, ránduri de motive marginale intro continuä evolutie morfologicä §i tematicä(Cämpia Transilvaniei §i Tárnave) sau un registru ornamental redus la decorul circular de la tiv, insotit de un bogát ajur de mänä la poalele de Valea Superioará a Mure§ului (zona Deda- Stänceni). lm portul pe douä zadii poalele au cämpul ornamental pe laturile expuse vederii cu cheite §i märgele colorate in Cämpia Tramsilvaniei, arnici colorat §i märgele in Valea Mure§ului §i о broderie monocromä cu negru in zona Tärnavelor. Materialul era din pänzä de bumbac de casä iar in timpuri mai recente tesäturä industrial.

Piesele de port din pänurä intrueät erau purtate pe deasupra, s-au practicat impodobiri diverse: §nur §i särad de un impresionant efect decorativ a§a cum il intälnim freevent pe sumanele din Valea Gurghiului, särad ce marcheazä elementele de erői. La sumanul din Valea Mure§ului cu un erői mai amplu, asemänätor croiului de peste(Moldova) decorul este identic cu cel din zona Neamtului, identic fiind §i sistemul de innobilare al cänacilor cu fir metalic. La piesele strävechi cum ar fi gluga de pänurä purtatä in Cämpia Transilvaniei(in culoare albä) pänä la mijlocul secolului XX, are elemente ornamentale marginale §i aplicatii de cänaci cu reale efecte decorative.

Piesele accesorii ale portului popular(§erparul, cureaua latä au Ornamente realizate prin tehnica stantärii §i cusáturi din fä§ii inguste de piele sau ma§inä räsucitä, necolorate sau policrome. La Tmbräcämintea din blanä §i piele(cojoace, pieptare) cämpurile ornamentale s-au dezvoltat Tn stränsä