Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
48 PAMFIL BILITIU ______________________________3 Potrivit pärerilor sale, teatrul la popoarele cre§tine T§i are originea in teatrul religiös, care ulterior s-а desacralizat. „ larä la popoarele cre§tine primele incercäri de teatru au fost la copii Steaua §i cei trei Crai de la räsärit. Astäzi atät adausurile cät §i teatrul au devenit lucruri aproape exclusiv de distractie, lumecti“.38 О atare párere nu poate fi nici ea acceptatá daca avem in vedere cá la greci inceputul teatrului tebuie cäutat in serbärile lui Dyonisos unde actorii dädeau reprezentantii imbräcati in piei de tap care se numeau „tragoi“ §i care au dat na§tere la tragedie. Consideram cá obiceiul caprei de la Anul Nou §i Cräciun care ia forme dramatizate in Maramure§, Sälaj §i alte regiuni ale tärii dateazä dinaintea cre§tinismului. Miron Cristea considera portul popular о mare avutie. De aceea a pledat pentru apárarea §i pástrarea lui. íntr-o cuvántare tinutä la Caransebe§ se ridicä impotriva poluárii lui de „catifele moderne §i de culori lipsite de bún gust“. De aceea devine categoric cänd vorbe§te despre nevoia inläturärii acestor tendinte de poluare. „ín láturi cu aceste zdrente sträine §i imbräcati vechiul nostru port curat täränesc §i romänesc“.39 Am arätat cá Miron Cristea incä de timpuriu s-а arätat constant interesant de creatia popularä in sens larg. In 1892 ca student la Budapesta §i in calitate de membru al Societätii Petru Maior lanseazá un apel cätre colegi, de fapt un fel de chestionar legat de jocurile nationale, solicitändu-le descrieri cu privire la numele jocurilor din regiunea lor §i la felul cum se joacä. Unele räspunsuri i-au parvenit §i a incercat chiar sä le organizeze. Descrie jocurile de doi, Hora, axionul, Csárdásul, iarä§i Hora, Särba §i Bräul. Pe alte fői mai descrie Cadrilul „cu cele §ase figuri ale sale in toate amänuntele“.40 Pe Miron Cristea l-au interesat in mod aparte obiceiurile manifestäri complexe, adevärate institutii sociale. О dovadä ilustrativä ne-о oferä insemnärile „Datini la nuntä din Toplita“. Chiar dacä nu realizeazä о descriere amänuntitä a acestui ceremonial amplu §i spectacular, se opre§te la cele mai importante episoade cum ar fi petitul cu datinile ce le ocazioneazä, care sunt foarte interesante prin bogätia §i multitudinea actelor ceremóniáié. Descrie apoi pregätirile de nuntä, cununia, nunta de la mire §i de la mireasä. Miron Cristea §tie sä noteze poezia care marcheazä aceste acte ceremóniáié $i care este adesea de mare frumusete, pänä la a§ezarea la masä §i la oferirea darurilor. Lui Miron Cristea nu i-au scäpat nici alte manifestäri ocazionale pe care le-a consemnat chiar dacä sunt de о mai micä insemnätate. In 1910 pe cänd se afla la Bra§ov la cununia copiilor unor cunoscuti noteazä un cäntec al orbilor, compus probabil de un muzicant orb, care venit sä se bucure §i el aläturi de ceilalti nunta§i i?i cänta nefericirea.41 Complexitatea preocupärilor lui Miron Cristea Tn domeniul folclorului ne mai este argumentatä ?i de descrierea pe mai multe foi volante a unor farmece de Ja Op. cit., p. 397 39 Antonie Plämädealä, op. cit., p. XVII 40 Op. cit., p. XIII 41 Ibid.
