Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
MIRON ELIE CRISTEA §1 CULTURA POPULARA 47 originalä de odinioarä §i prin aceasta ne pier cäntecele, dispar danturile, ni se schimbä §i corce§te portul ceea ce este nu numai о pagubä, dar poate deveni chiar о mare primejdie pentru viitorul traiului romänesc“.33 Aceastä idee ре care о Tntälnim expusä Tn Precuväntarea la proverbe, redactatä Tn 1901 socotind-o de о importantä aparte este vehiculatä repetat „Productele spirituale ale poporului Tncep a pierde din originalitatea ori dispar chiar cu tótul“.34 Drept consecintä recomandä colaboratorilor gräbirea culegerilor §i cercetärilor asupra culturii populare. Consideränd valorificarea scenicä a folclorului un mijloc eficient de valorificare se gändea cä un astfei de mijloc ar putea Tmbräti§a variate compartimente ale culturii populare. ín conferinta tinutä la Blaj, Tn 1911 cu ocazia §edintei festive a Societätii pentru adunarea unui fond de teatru román face о Tnfläcäratä pledoarie pentru valorificarea prin teatru a muzicii §i dansurilor populare, considerate comori de mare pret ale poporului. „Teatrul trebuie sä mai cultive muzica, cäntärile §i dansurile cele originale ale poporului care sunt comori din cele mai de pret ale romänului. §i am face о gre§ealä de neiertat dacä n-am fixa §i n-am cultiva §i dacä am läsa sä piarä acele Tnsutiri admirabile ale poporului de la tarä pe care viata modernä din zilele noastre tot mai tare le surghiune§te din satele noastre de odinioarä atät de pline de farmec, de poezie §i de viatä idilicä“.35 Preocupärile pentru ccultura popularä ale lui Mirton Cristea se evidentiazä prin complexitate. ín aceea§i conferintä de la Caransebe? trateazä cu multiple argumente originea religioasä ajocurilor, dansurilor §i teatrului. Este plauzibilä §i originalä opinia lui Mirorv Cristea potrivit cäreia „procesiunile religioase, din zilele noastre din Románia, §i din tärile catolice Tn frunte cu preotimea, cu preotimea, cu episcopii §i icoane fäcätoare de minuni sunt rämä§itele unor asemenea procesiuni §i jocuri rituale pägäne.“36 Miron Cristea se dovede§te modern Tn conceptii §i posesor ale unor temeinice cuno§tinte de specialitate §i atunci cänd analizeazä influentele §i similitudinile dintre folclorul nostru §i cel al altor popoare. „Focul Sänzienilor Tn jurul cäruia jucau e §i azi un uz lätit la unii germani §i slavi. L-am vazut astä varä Tn Istria“. Considerable comparatiste nu lipsesc nici Tn privinta dansurilor §i a obiceiurilor. „Jocuri religioase au avut §i romanii. De la ei au trecut la noi. Junii din jurul Sibiului §i din alte párti joacä cälu§erul §im Bätuta tocmai la serbärile Cräciunului §i Anului Nou. Dovadä cä provenienta lor este religioasä.“37 Desigur aceastä opinie nu о putem Tmpärtä§i deoarece se §tir cä peste särbätori mai vechi s-au suprapus unele särbätori religioase Tntre care §i Cräciunul, unele dintre traditiile §i obiceiurile särbätorii fiind precre?tine. Chiar dacä aceste päreri nu sunt argumentate §i nu pot fi acceptate important rämäne faptul cä Miron Cristea s-а arätat preocupat de originea unor manifestäri traditionale cät §i de posibilele influente ce s-au exercitat asupra lor. 33 34 35 36 37 Op. cit., p. 113-114 Pagini dintr-o arhivä ineditä. Op. cit., p. 296 Op. cit., p. 395 Op. cit., p. 396. Op. cit., p.396
