Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
46 PAMFIL Bl LITI U _______________________________t cätre luliu Zanne, Miron Cristea fiind omis, cu toate cä TI folosiserä. De altfel Miron Cristea este omis §i din bibliográfia pe care о publicä la ínceputul volumului X ín care sunt enumerati 633 de autori. Din culegerea lui Miron cristea Zanne a publicat nu mai putin de 550 de proverbe adunate de cätre el, dupä fiecare mentionánd numele lui M. Cristea, a localitätii §i regiunii de unde le-au cules.29 30 Colectia lui Miron cristea a apárut ín 1901 sub titlul „Proverbe, maxime, asemänäri §i idiotisme“. A fost publicata la Sibiu ín Tipográfia Arhidiecezanä §i cuprinde 3000 de texte adunate din judetul sibiu, Hunedoara, Álba, Timi§, Mures, Bra§ov, clasificate alfabetic, cu о deosebitä grijä pentru alegerea cuväntului cheie. Lucrarea ne argumenteazä intentia cärturarului de a extinde permanent aria de investigare, prin intermediul corespondentilor §i a aduna din acest compartiment al culturii spirituale populare un material cat mai bogát §i cät mai variat. Stimularea interesului pentru culturá a fost pentru Miron Cristea un obiectiv fundamental. A§a ne putem explica situarea ín prim plánul initiative! pentru crearea unui fond de teatru román. Multe dintre conferintele sale tinute dupä 1900 sunt pe aceastä linie doveditoare. ín 1903 la sebe§ ín cadrul Societátii pentru crearea unui fond de teatru román, al cärui membru era pledeazä pentru valorificarea scenicá a acelor „scene fermecätoare din traiul poporului románesc“ care ar avea drept consecintä educarea patriotica a poporului. „§i mä cuget cät de múlt s-ar purea spori dragostea noasträ cätre acest popor §i viata lui dacä asemenea scene le-am vedea reproduse pe scenä íntr-o armonicä §i artisticä inläntuire de cätre persoane cu educatie artisticä din gura cärora graiul nostru devine mai fermecätor §i din mi§cärile cärora tinuta románului iti treze§te íntreaga simpatie“.31 íntre scenele la care se gándea este una luatä din viata grea, dar pitoreascä a motilor cu íntregul ei substrat poetic §i etnografic. „Ce pläcere, ce emotiuni artistice ce mi§care nu s-ar na§te in sufletul nostru väzänd, de exemplu, cä deodatä apare pe scenä un mot, cu nedespärtitul tovarä§, cu calul säu, incärcat de vasele confectionate din brazii Muntilor Apuseni; calul inaintänd alene, iar motul cäntä cu duio§ie:„ Plecat-a motul la tarä / Cu cercuri §i cu ciubarä/ sau, Muntii no§tri aur poartä/ Női cer§im din poartä-n poartä“. Asupra valentelor educative care sä rede§tepte, in rändul semenilor, dragostea de neam insistä cu elan stilistis: „O scenä ca aceasta, reamintindu-ne multe momente neuitate din trecutul nostru ar fi dupä pärerea mea in stare mai mult decät orice vorbire infläcäratä §i plin de puternice argumente sä determine pe multi sä-§i iubeascä neamul cu indoitä dragoste §i sä lucreze din toate puterile la ridicarea lui“.32 rezultä cä miron Cristea visa la un teatru, sträns legat de popor, care sä valorifice scenic creatia sänätoasä a poporului cu ridicate valente educative. Incä la acea vreme Miron Cristea avea convingeri legate de släbirea §i disparitia manifestärilor folclorice, teorie pe care о intälnim incä la Vasile Alecsandri, fapt ce in opinia lui, constituia о irecuperabilä pagubä §i о primejdie pentru viitorul neamului. „Cu cät pe zi ce trece sä constatäm cu regret cä ni se pängäre§te pänä §i ín cele mai ascunse §i mai retrase tinuturi din creierii muntilor viata idilicä §i 29 Ibid. 30 Iordan Datcu §i S. C. Stroescu. Dictionarul folclori§tilor. Bucure§ti, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, 1979, p. 153-154. 31 Ion Rusu-Abrudeanu, Op. cit., p. 42 32 op. cit., p. 113
