Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Etnografia câmpiei transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea în consemnările prof. dr. Ambroziu Cheţianu
ETNOGRÁFIA CÄMPIEI TRANSILVANIEI LA SFÄR§ITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ÍN CONSEMNÄRILE PROF. DR. AMBROZIU CHETIANU f AURELIA DIACONESCU Momentul de constituire a Etnografiei ca disciplina independentä este considerat anul 1911, cänd George Välsan tine la Berlin о conferintä despre obiectul etnografiei, publicatä cu un an mai tärziu sub un titlu semnificativ: „O §tiintä nouä: Etnográfia“. in lucrare sunt precizate raporturile dintre etnografie artä popularä §i folclor. In primele decenii ale secolului XX. Apar о serie de lucräri de etnografie §i folclor, stimulate de hotärärea Academiei Románé de a publica о importantä colectie „Din viata poporului román“ Tn perioada 1900-1931. Preocupärile etnografice insä sunt cu múlt mai vechi.intälnite sub forma numeroaselor notatii, consemnäri, cu privire la modul de viatä al romänilor sau manifestable artistice populare pe care le gäsim Tn scrierile unor autori de cele mai diferite orientäri. Orice Tncercare cu privire la istoricul etnografiei T§i are Tnceputul in scrierile spätarului Nicolae Milescu §i D. Cantemir. (Se poate merge cu múlt mai departe pentru a extrage informatii §i date despre strävechii locuitori ai spatiului carpato-dunärean, de la Istoriile lui Herodot, in sec. V. i. Hr. Plimu cél Bátrán iar mai tärziu-la un mileniu distantä- scrierile bizantine din sec. XV, din care afläm de exemplu:... Dacii (romänii n. n. ) au un grai asemänätor cu cel al italienilor (...) se aseamänä insä cu italienii §i in alte privinte, in intocmirea traiului de toate zilele1. Preocupäri etnografice nu lipsesc din operele istorice, lingvistice §i de iluminare a poporului román, ale reprezentantilor §colii ardelene: S. Micu, P. Maior, G. §incai. Generatia pa§opti§tilor continuä aceastä preocupare coloränd tot mai mult §tiintele socio-umane. N. Bälcescu scria: „... institutiile, industria, comertul, cultura intelectualä §i moralä, obiceiurile §i chipul de viatä s-а trecut sub täcere“, de cätre istoria practicatä atunci in mod curent. AI. Odobescu a manifestat un interes deosebit pentru arta popularä. A fost organizatorul primei participäri importante a artei populare románe§ti la о expozitie international de anvergurä- Expozitia universalä de la paris din anul 1867. Expozitiile etnografice de la Moscova (1867) §i cea universalä de la Viena-1873-au fost consemnate in publicistica romäneascä a epocii. 1. Laonic Chalcocondyl, „ Expuneri istorice“, ed. V. Grecu, Bucure§ti, 1958, apud R. Teodorescu „ Bizánci, Balcani, Occident la inceputurile culturii medievale románe§ti (sec. X-XV.) Buc. 1974. P.191.
