Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Etnografia câmpiei transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea în consemnările prof. dr. Ambroziu Cheţianu
26 AURELIA DIACONESCU Ultimele trei decenii ale secolului al XlX-lea cunosc activitáti deosebite Tntre care se remarcä cea desfä§uratä de В. P. Ha§deu, care prin chestionarele sale din anul 1878-Obiceiuri juridice, §i 1884-Chestionar de limba romänä cu numeroase referiri la cultura popularä au pus bazele cercetärii etnografice la nivelul §tiintelor europene. Procedeele moderne (anchetele prin corespondentä), chestionarele redactate ре о anumitä tematicä, prin metoda comparativ-istoricä au dat lucrärilor valoare §i pentru zilele noastre2 Pe urma acestora, folosind metoda chestionarelor au fäcut cercetare Th. Burada, T. Pamfile etc. Spre sfär§itul secolului al XlX-lea aspecte etnografice importante sunt consemnate intr-o serie de cärti scrise de intelectuali din diverse domenii de activitate. Din aceastä perioadä mentionäm §i insemnärile Dr. Ambroziu Chetianu, profesor de biologie la cluj §i originär din judetul Mure§. In peregrinärile pentru studiul florei Cämpiei Transilvaniei, A. Chetianu a fost preocupat de studiul plantelor medicinale §i folosirea lor in lumea satelor ca §i cel al plantelor folosite pentru vopsitul fibrelor §i materialelor textile. Pentru cä atät Tn studiul plantelor medicinale cät §i al celor tinctorale Tn metoda de cercetare inträ §i chestionarea sätenilor, acest dialog §i observatia directä l-au indemnat §i la culegerea unor foarte importante date legate de cultura materialä §i spiritualä a locuitorilor din acest spatiu geografic. Prezenta lucrare se bazeazä exclusiv pe redarea Tnsemnärilor prof. A. Chetianu, de о mare valoare prin complexitatea observatiilor fäcute, prin consemnarea aspectelor etnografice Tntr-o vreme Tn care Etnográfia nu era constituitä ca о disciplina de sine stätätoare. in Tntregime lucrare se constituie Tntr-o importantä sursä documentarä pentru Cämpia Transilvaniei cu consemnäri pe care cercetätorul clujean le-а surprins cu mai bine de un secol Tn urmä, cu aspecte dintre care unele le mai putem urmäri §i azi, altele au dispärut §i ca atare eie devin cu atät mai importante pentru cercetarea actualä. Cämpia Transilvaniei Tn ansamblu este caracterizatä prin rolul economic important pe care l-а jucat dintotdeauna, prin cultura gräului §i calitatea solurilor Solurile sunt cele negrefcernoziomuri n. n.juneori Tn amestec cu argila. Pe aceste soluri bogate cerealele sunt „nu numai de ajuns ci §i pentru a se exporta“. Märginenii din jurul Reghinului §i secuii din jurul Tärgu-Mure§ului T§i procura cerealele de pe Cämoie, de unde §i-a primit §i denumirea de Canaanul sau gränarul Ardealului. Dacä Tn pietele ora§elor din jurul Cämpiei pretul cerealelor urca, toti §tiau cä „starea semänäturilor de pe Cämpie nu este bunä“. Ca raritäti naturale sunt incluse pädurile §i apele. Cea mai „veselä“ fatä a Cämpiei Transilvaniei este väzutä primävara, cänd prin vegetatia sa bogatä §i grasä Tntrece orice alt tinut. ín cadrul natural teritoriul este acoperit cu numeroase coline §i dealuri cu väi scurte §i largi. ín lungul väilor se Tntind §iruri de lacuri, bälti §i mla§tini Tnconjurate de trestie, papurä §i pipirig. Päraiele existente se revarsä Tn anotimpurile ploioase noroind räurile, a§a Tncät „abia re poti mi§ca Tn jurul casei“. „Pe timpul acesta adeseori poti vedea carul gol tras de 4 §i 6 boi“. Aläturi de bogätia Tn cereale pe pä§unile grase §i Tntinse se erese vite din cele mai bűne rase, care au cäutare Tn tot Ardealul. Cämpia Transilvaniei este 2 О. Bärlea - Tipológia folclorului din räspunsurile la chestionarele lui В. P. Ha§deu. Bucure§ti, 1970.
