Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Eugen Mera: Toponimie românească din zona reghinului

TOPONIMIE ROMÄNEASCÄ DIN ZONA REGHINULUI

EUGEN MERA

Localitatea Reghin este atestatä documentar pentru prima datä ín anul 1228 sub denumirea de REGUN. Istoricul ora§ului Reghin a suscitat, in special, interesül sa§ilor, care se considerau ca intemeietorii acestei localitäti. (despre originea bavarezä a denumirii Reghinului vezi: Thomas Nagler, A§ezarea sa§ilor in Transilvania. Studii, editura Kriterion, Bucure§ti, 1981, p. 110-111 §i p.168, 235)

Ocupändu-ne de istoricul ora§ului Reghin, am ajunsla cäteva concluzii care vin sä precizeze existente elementului autohton, romänesc, in zona Reghinului,аШ inainte, cät §i duupä colonizarea sa§ilor aici. Ne vom referi la douä dinire concluziile mai importante:

1. denumirea ora§ului Reghin nu putea fi datä decät de populatia bä§tina§ä care träia Tn aceastä a§ezare;

2. colonizarea sa§ilor in zona Reghinului a avut loc ín mai multe faze, prima fazä de colonizare fiind la Tnceputul secolului al Xlll-lea

De§i in nordul Transilvaniei existau trei centre mai importante: Bistrita, Rodna §i reghin, unde au fost colonizati sa§i, totu§i speciali§tii sa§i afirmä cä sa§ii au dat, dintre aceste trei localitäti, denumirea numai ora§ului Reghin. Intradevär, ora§ul Bistrita §i comuna Rodna, avänd denumiri slave, nu puteau intra in discutia istoricilor sa§i. Se pune, insä, intrebarea: cum de in zona Reghinului nici о localitate nu poartä denumire germanä)dintre localitätile pe care le vom aduce in discutie, Thomas Nagler, op.cit., p. 225-239, nu indicä decät originea maghiarä a denumirii satului Dedrad, dar noi nu impärtä§im aceastä pärere a lui Thomas Nagler). Concluzia fireascä este cä dacä nici о localitate din zona Reghinului nu poartä denumire germanä.nici denumirea ora§ului Reghin nu e germanä. Rezultä cä reghinul n-a fost intemeiat de sa§i §i, de asemenea, cä toate localitätile din zona Reghinului au existat inainte de venirea sa§ilor in aceastä zonä.

ín cele ce urmeazä, ne vom referi la unele localitäti amintite in douä documente, din anul 1228(Documente privind istoria Romäniei. C. Transilvania. Veacurile Xi, XII, XIII, vol.l, nr.191, p. 232-234) §i 1319(DIR. C, veacul XVI, vol. 1/1301-1320/, nr.381, p.332-333), care oferä date pentru zona Reghinului.

1) Säplac sau Goreni, amintit in anul 1228 sub denumirea de Sceplok, era о localitate romäneascä. Acest lucru este confirmat §i de faptul cä in anul 1461, in Säplac, se dädea quinquagesima ovium „census quinquagesimalis de Zeplak“, in Päcli§anu Z, un registru al quinquagesimei din 1461, in albumul dedicat fratilor Alexandru §i Ion I. Läpedatu la implinirea värstei de 60 de ani, bucure§ti, 1963, p. 599)