Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Eugen Mera: Toponimie românească din zona reghinului

208

EUGEN MERA

sau datui oilor, о dare specificä romänilor. „Aceastä dare era adunatä de anume dregätori ai regelui numiti strängätorii därii oilor“.(Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol.l, Editura dacia, Cluj, 1971, p. 414). Credem cä aceastä localitate romäneascä era in anul 1228 centrul domeniului Säplac, nefiind exclusä ideea ca aid sä fi existat о a§ezare Tntäritä.

О altä localitate din bihor, tot cu denumirea de Säplac, era locuitä tot de romäni. (Stefan pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol.ll,, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1979, p. 445-446):„§i mai bogát Tn districte romäne§ti, §i, deci, Tn populatie romäneascä, era comitatui vecin, al Bihorului. Mai TntTi cele douä mari districte romäne§ti: al Beiu§ului(prow'nc/ä Belenies) §i al Säplacului (districtus de Zeplak), amändouä impodobite de sate locuite de romäni, altele de alte populatii (tam Olachalibus, videlicet quam aliis)“. ín districtul Säplacului la 1374 capitlul de la Oradea stäpänea douä sate ungure§ti (hungaricales) §i nouä sate romäne§ti (villae olachales),ceea ce Tnseamnä mai putin de 18% sate ungure§ti §i peste 82% sate románe§ti.

ín anul 1246 este atestatä о localitate Sceplok( actualul sat Aluni§Säplac, comuna Benesat din judetul Sälaj),care n-a fost locuitä niciodatä de sa§i §i neavänd denumirea generalä de Schondorf ca §i satui Goreni-Säplac din judetul Mure§. Denumirea germanä a localitätii Säplac este traducerea denumirii maghiare de Szépiák, (lorgu Iordan,Toponimia romäneascä, Ed. Acad. R. R R., /Bucure§ti/,1963,p. 113 §i 375, considerä cä denumirea de Säplac provine din magh. Szeplak(-szep „frumos“+/ak läca§, locuintä-) sau (=„loc frumos“). Dar romänii au preluat denumirea din maghiarä sub forma de Säplac sau Suplac, dupä secolul al XV-lea!(n.n.). Credem cä la origine .denumirea localitätii trebuia sä se fi pronuntat Zäploc, avänd Tn componentä prepozitia sl.za. finndcä localitätile cu denumirea de Säplac erau romäne§ti, §i denumirea trebuie sä fie autohtonä).

2) Bato§ este amintit Tn anul 1228 sub denumirea de Radus=Batus. ín evul mediu exista la Bato§ о cetate, care „putea sä fi fost ridicatä Tn urma do sau natiei regelui Andrei II. fäcute vistierului Dionisie Tn anul 1228 §i sä fi constituit centrul domeniului Säplac, sau sä fi stat Tn legäturä cu acest domeniu“. (Andrei Zrinyi, Repertoriul localitätilor din judetul Mure§ cu descoperiri arheologice din secolele IV-XIII e.n., ln Marisia, vi, Tärgu-Mure§.Mure§, 1976, p. 127-128, dä о serie de date Tn legäturä cu cetatea de la Bato§, arätänd cä la sfär§itul secolului trecut, aici, mai erau vizibile urme de zid cu mortar).

3) Ru§ii-Munfi este amintit in anul 1298 sub denumirea de Ruscia, denumirea care indicä pe slavii a§ezati aici.

4) Bräncovene§ti sau leciu este amintit Tn anul 1228 sub denumirea de Wecheu. Oare denumirea nu aminte§te strävechiul castru roman, arätänd cä e veche? DacTä cetätile täräne§ti din zona Reghinului nau jucat un rol activ dupä 1241 „Tn schimb cetatea leciu- Bräncovene§ti (castrum wecheu-1228), cetate täräneascä §i aceasta si-a continuat existenta pänä Tn secolul al XVI-lea, färä rol de primä märime, insä, devenind о cetate sau castel regal un timp, feudal dupäi aceea.“(Stefan Pascu, Voievodatul, II, p. 258)

5) Aluni§ sau Mäieräu pomenit ln 1228 sum denumirea de Mogorreuu.