Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Ördög Enikő-Melinda: Obiceiuri de peste an. Obiceiurile de iarnă la Brâncoveneşti
158 ÖRDÖG ENIKŐ MELINDA apartinätoare mortului la care a fost tinutä slujba serverte, pe cei care iau parte la ritual, cu tuicä, vin §i präjituri. La cei decedati mai de múlt apartinátorii aprind 1-2 lumänäri §i duc flori. La populatia maghiará din sat este särbätorit Intr-un mod mai simplu. Apartinátorii mortului aprind lumänäri §i duc flori pe mormánt. La Bräncovene§ti Sántandreiul nu este särbätorit de populatia romäneascä, numai de populatia maghiará, cánd fetele tinere fac ursitul, §i aflá viitorul sót. Ele tin post, pänä la ora 17.00 nu mänäncä §i nu beau nimie, ínainte de culeare mänäncä mäncare de post, se lasä jumätatea pe farfurie, se pune pe masä impreunä cu un pahar de apä din care este bäut jumätate. Cänd se culcau se pieptänau §i punea pieptänul sub pernä, iar perna trebuia Tnvärtitä de trei ori. Dupä aceea se spune о rugäciune ca sä viseze bärbatul care va fi viitorul sot dat de Dumnezeu. Mo§ Nicolae divinitate din generatia Sfintilor-Mo§i care a preluat numele §i data de celebrare a Sfäntului Nicolae din calendarul cre§tin (6. decembrie). De§i in hageografia cre§tinä Sfäntului Nicolae, personaj real (episcop din Myra, mórt probabil in anul 342), apärätor al dreptei credinte in lisus, in Calendarul popular are atributii neconforme cu ale unui sfänt :apare pe un cal alb, aluzie la prima zäpadä care cade in luna Decembrie; ín ziua de azi cél mai important lucru ce se leagä de Mo§ Nicolae este cä El aduce cadouri copiilor in noaptea de 5-6 decembrie, dar ii pedepse§te cänd sunt lene§i §i neascultätori etc. Ziua de 6 decembrie incheie ciciül de särbätori §i practici magice, dedicate in special lupilor §i spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii noiembrie §i incheiat la inceputul lunii decembrie (cu Mo§ Nicolae), specific unui strävechi inceput de an autohton probabil—Anul Nou dacic. In noaptea sfäntä a Cräciunului, pe längä versurile colindätorilor ce se impletesc cu muzica ingerilor din inältimea cereascä „Märire Jntru cei de sus lui Dumnezeu §i pe pämänt pace...“, intälnim §i un alt obicei ce se desfä§oarä pe intinsul tärii noastre, cät §i in localitatea Bräncovene§ti §i anume Pomul de Cräciun. Acest obicei al pomului de Cräciun, care are о foarte mare putere de intipärire in mintile copiilor, nu apartine traditiei noastre strämo§e§ti §i romäne§ti, ci este un imprumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei apartine lumii germane pägäne, sau chiar ariane care treptat, treptat a pätruns in sänul popoarelor cre§tine, furi§ändu-se in traditiile lor in a doua jumätate a secolului al XlX-lea impodobirea bradului §i a§teptarea de cätre copii a „Mo§ului Cräciun“ sau la maghiari a Jngerului de Cräciun“ (Angyal), care vine incärcat cu daruri, este träit cu о intensä emotie. Cauza schimbärii a fost cä in perioada lungä a comunismului nu se putea lipsi de la locurile de muncä, astfei familia nu putea sä fie impreunä de särbätori. in bisericä, totu§i la fiecare Cräciun, a fost impodobit un brad §i copii au primit cadouri. Bradul impodobit are aceea§i funcjie ritualä cu masca zoomorfä a cetelor de feciori care, dupä ce a fost gätitä, jucatä §i admiratä, este omorätä simbolic pentru a rena§te imediat, impreunä cu timpul, la Anul Nou. Incepänd cu seara de 23 spre 24 decembrie §i pänä la revärsatul zorilor
