Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Topliţa-Bicaz, zonă de interferenţă etnoculturală
TOPLITA - BICAZ ZONÄ DE INTERFERENTÄ ETNOCULTURALÄ MARIA BUCUR Culoarul Toplita-Bicaz, Tncadrat in vatra etnoculturalä a Väii Superioare a Mure§ului constituie о zona de interferentä pentru realizarea unitarämultimilenara a populatiei de о parte si de alta a Carpatilor. in domeniul etnolingvistic, si politico-statal, in contextui conditiilor istorice cunoscute, Carpatii, au Tndeplinit functia de ax etnocultural al Romaniei, al statului national unitar roman. Toplita reprezintä in acest ax etnocultural poarta de ie§ire din Transilvania spre Moldova §i deschide culoarul de trecere spre zona de est a Romaniei, avänd in partea opusa Bicazului, care indepline§te aceea§i functie dinspre Moldova in Transilvania. Culoarul Toplita-Bicaz, se incadreazä din punct de vedere geogrefic, ca о zona de delimitare a unor mari regiuni geografice. La nord se situeazä tinutul Bárgaelor §i a Dornelor, iar la sud Valea Gurghiului §i Tinutul secuimii. Conditiile istorico-economice §i biografice din aceastä regiune romäneascä, precum §i reliefül montan mijlociu, au fost prielnice de milenii, pentru exercitarea celor mai diferite sisteme ocupationale traditionale §i me§te§uguri populare. Zonä presäratä cu о serie intreagä de sträpungeri traversale, pe care omul le-а pus in valoare, sub forma a numeroase poteci, trecätori §i drumuri de munte, au imprimat culoarului о functie antropogeogreficä dinamicä de apropiere §i de comunicare etnoculturalä §i etnolingvisticä, atät in cuprinsul ariei locuite de acle§i popor, cät §i intre toate etniile a§ezate in cursul timpului pe un versant sau altul. Fenomenul de civilizatie traditionala este bine dezvoltat in raza acestor meleaguri, cu un substrat etnocultural deosebit de complex. Zona culoarului a fost indusa in procesul indelungat §i complex de contact intre comunitátile specifice conditiilor sociale-economice §i politice ale diferitelor oränduiri sociale,,pe care le-а parcurs societatea romäneascä de-а lungul istoriei. Fenomenul etnocultural ca atare a fost alimentat de raporturile economice reciproce dinire etniile care convietuiesc in ansamblul regiunii carpato-nord-estice §i nord-vestice: romäni, ucrainieni, hutuli, polonezii, slovacii, moravii, cehii, secuii, maghiarii, grupuri germanice, la care se adaugä migratiile demografice cu caracter economic, intr-o directie sau alta pentru executarea ocupatiilor: miniere, forestiere, agro-pastorale sau diferite me§te§uguri. Fenomenul etnocultural a fost determinat §i de a§ezarea unor grupuri de romäni bucovineni §i transulväneni care se ocupau cu pästoritu de tip local
