Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Topliţa-Bicaz, zonă de interferenţă etnoculturală
138 MARIA BUCUR pendulator sau transhumant. Colonizarea efectuatä de institutiile vremii spre valorificarea pämäntului, pä§unilor §i fánatelor s-а impus ín formarea caracterului etnocultural din zonä. Schimburile §i ímprumutárile permanente de valori materiale §i spirituale intre románii din aceste regiuni §i románi §i diferite etnii a§ezate aid in decursui timpului au fácut ca zóna Culoarului Toplita-Bicaz sä joace un rol deosebit in na§terea multor elemente de civilizatie §i culturä popularä asemänätoare sau chiar comune pe intreg cuprinsul lantului carpatic, dar §i deoparte §i de alta a lui. Conditiile fizico-geografice cu forme de relief inalte cu päduri §i pä§uni intinse au determinat pe locuitorii a§ezärilor de sub poalele Cälimanilor sa-§i indrepte atentia in mod necesar spre ocupatiile secundare §i me§te§ugäre§ti. Rämän predominante: agricultura cu specificul local, pästoritul, cre§terea vitelor mari §i a cailor dar nu sunt suficiente. De aceea ocupatiile secundare §i me§te§ugäre§rti au juicat un rol deopsebit in evaluarea etnoculturalä a zonei etnografice Toplita-Bilbor-Bicaz. Me§te§ugurile au un rol de seamä in dezvoltarea legäturilor dintre zone tinuturi §i täri.intrucät reprezintä о etapä ocupationalä avansatä, caracterizatä prin tehnici de fabricate de prelucrare a materiei prime a resurselor obtinute din naturä cu ajutorul ocupatiilor secundare. Practicate din vremuri indepärtate me§te§ugurile din Curbura Carpaticä nordicä au parcurs о dezvoltare constantä, in raport direct cu diversificarea me§te|ugurilor atát la ora§e cät §i in tärgurile §i satele mai mari. in aceste circumstante se contureazä fenomenul specializärii me§te§ugäre§ti a unor locuitori §i localitäti care aveau sä indeplineascä о functie economicä §i etnoculturalä specificä in interiorul §i exteriőrül lantului carpatic. Dintre acestea amintim: - cojocäritul,- blänäritul- postoväritul- tesutul etc. Fäuriturii plastici locali, s-au exprimat cu о pronuntatä libertate, spontaneitate §i originalitate, indeosebi in forma §i decorul obiectelor. Culoarul Toplita-Bilbor-Bicaz, a constituit intotdeauna о poartä de trecere a valorilor materiale §i de scurgere a träirilor spirituale de о parte §i de lata а Carpatilor. Acestea coboränd in timp pe firul bätränului Maris, au pätruns u§or in viata de zi cu zi a täranului román din satele aflate de-а lungul defileului Toplita- Deda, concretizändu-se in elemente traditionale ale culturii materiale §i spirituale romäne§ti specifice zonelor etnografice mure§ene. Acest fenomen etnocultural se poate demonstra prin compararea valorilor de patrimoniu national, existent in colectiile muzeului etnografic din Tärgu- Mure§-Mure§ §i situatia realä din zonele etnografice comparate. Existenta träsäturilor comune in ceea ce prive§te traditia materialä §i spiritualä romäneascä, intre diferite zone etnografice de pe intinsul tärii, se poate demonstra §i prin prezentarea pieselor textile de interior §i a pieselor de port din zonele in discutie. Obiectele textile de interior §i piesele de port se impun prin statutul lor
