Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÁRGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 129 Obiceiurile §i practicile calendaristice nu se puteau desprinde de cuno§tintele §i experientele practicate, iar timpul, era ín gändirea popularä, de neánteles, ín afara intámplárilor pertecute ín el. Zilele §i momentele zilei, säptämänile §i anotimpurile, se deosebeau prin ceea ce trebuia efectuat. Prin acest sistem simplu de echivalentä, ín care timpul indica munca, iar munca indica timpul, face ca deosebirea dintre calendarul popular §i cél apärut ulterior, bisericesc sau civil, sä fie fundamentalä. Creatie remarcabilä pentru memorizarea timpului §i a activitätii econmice, ce se cereau a fi índeplinite pe anotimpuri iuni, zile §i momente ale zilei, calendarul popular a functionat pänä Ia inceputul secolului al XX-lea.23 Calendarul popular reprezintä un indreptar foarte amänuntit privind momentele optime pentri efectuarea tuturor activitätilor de ordin material sau spiritual dintr-un an: sermänatul, intretinerea culturilor, recoltatul, sfär§itul unor anumite activitäti ale industriei casnice §i §ezätorile, urcatul §i coborätul oilor Ia munte, zilele favorabile culesului plantelor de leae, sezoanele de nunti §i petreceri, zilele §i värsta pentru scos fetele Ia joc, sau comemorarea mo§ilor §i strämo§ilor, data tinerii tärgurilor, §. a. Calendarul popular, aläturi de celelalte creatii de exceptie ale culturii populare are profunde semnificatii pentru civilizatia §i cultura romäneascä §i reprezintä un document pretios ín sustinerea tezei istorice a autohtoniei §i permanensei poporului román ín spatiul Carpato-Danubiano-Pontic. A§adar calendarul popular a fost cel care a tinut de-а lungul timpului ränduiala tärgurilor, ce s-а índátinat din generatie ín generatie, ín a§a fel incät, atunci cánd íntrebi de vechimea unui tárg din zonä (Ríciu, Särma§u, Reghin...), ti se räspunde simplu:-„a§a s-а pomenit“. Data tinerii unui tárg era puternic influentatá de succesiunea anotimpurilor, in ceea ce prive§te cerintele de märfuri din tárg sau posibilitätile de ofertä a táranului la tárg. Bunäoarä, primävara se cäutau unelte de muncä la cámp §i semintele pentru о nouä recoltä. Toamna se valorificau la tárg produsele recoltate ín acest sezon, realizándu-se venituri pentru taxe, impozite, imbunätätirea acareturilor, complectarea celor necesare in gospodárie, §i nu ín ultimul ránd pentru intretinerea unui copil la §colile sin ora§ sau la ucenicie pe längä mesteri renumiti. I.Ghinoiu nominalizeazá luna octombrie ca cea mai bunä luna pentru „intensificarea schimburilor cu produse agrare, pastorale §i me§te§ugäre§ti“. Färä indoialä determinarea exactä a felului de desfä§urare a obiceiului de schimb in tárg, este о operatie dificilä, iar acolo unde lipse§te informatia, trebuie suplinitä printr-o aplicare creatoare §i realistä a metodei comparativ-istorice, pemitänd elaborarea unor ipoteze care, sä marcheze tendintele principale ale acestui obicei. Tárgurile anuale sau „de tarä“ cum se numeau §i se mai numesc in regiunea noasträ de cámpie, se tineau la marile särbätori ce fragmentau anotimpurile, spre exemplu:-La Raciu in ...-La Ormenu§ in ... I. 23 I. Ghinoiu „Värstele timpului“ p. 53, Ed. Meridiane, Bucure§ti, 1988
