Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
130 MARIA BUCUR-La Sámpetru ín ...-§ a. Tärgurile se Tncadreazä in traditii §i cunoa§terea lor presupune investigarea cu precädere a formelor §i realitätilor de viatä colectivä. Eie s-au durat ca temeinicie a civilizatiei §i culturii pe meleagurile noastre, aläturi de cetäti, biserici §i drumuri, unde ca prilej de popas §i comunicare au luat na§tere: fäntäni, hanuri, mori, vältori §i pive, cazane pentru fiert tuica sau teascuri pentru fäcut ulei. Toate acestea se gäseau in cäile ce legau tärgurile intre eie, pentru ca gospodarul in drumul de la tätg-acasä, „in cale“, sä macine, sä tescuiascä, sä-§i dea la vältoare toalele, de la un drum Ia altui §i multe alte rezolväri de treburi gospodäre§ti, ceea ce demonstreazä cä täranul román a §tiut dintotdeauna sä fie practic, ca urmare a inteligentei sale native. Din punct de vedere juridic, tärgurile se puteau tine, doar dacä se respectau anumite norme §i lagi scrise (juridice). A§adar prima conditie era dreptul scris (regulamentul de functionare) pentru organizarea de tärg intr-o anumitä parte a satului, la о datä precisä §i pe о duratä limitatä de timp. Tinerea tärgurilor avea loc numai cu consimtämäntul locuitorilor §i а negustorilor din imprejurimi, dacä se respectau distantele necesare fatä de alte tärguri §i dacä se respecta regulamentul de functinare.^4 Tärgurile puteau fi suspendate total sau periodic din cauza unor epidemii sau calamitäti naturale sau socialä. Existenta juridicä a tärgurilor era mentionatä §i in alcätuirea „trupului de mo§ie a satului“ ca proprietate colectivä precum: pädurea, apa, iazul, moara, vadurile.24 25 Documentar ne putem face о imagine asupra ansamblului schimbului de produse, dacä se urmäresc listele tarifelor vamale о altä forrná juridicä obligatorie, de respectat in activitatea de schimb in tärguri. Aceste liste urmäreau märfurile taxate sau cele scutite de taxe, scutiri aprobate de stat. Erau §i sate sau categorii sociale scutite de taxe vamale. Exemplu de sate scutite de taxe vamale erau satele gränicere§ti, sau categorii sociale: motii pentru obiectele casnice §i me§te§ugäre§ti din lemn etc., lucru mentionat de H. Stahl, cum cä.Jncä din 1446 oamenii mitropolitului de la Roman sunt scutiti atät la tärguri cät §i la granitä, nu numai de taxe de la sare, postav, pänza, tier, sau oale, ci §i de la plute sau case de lemn, socotite §i ele a fi marfä. ‘26 Tärgul a avut §i о mare rol social. Prima functie socialä a tárgului a fost aceea de a mentine ordinea prin gradul de solidarizare a indivizilor care compuneau grupul social al tárgului. Apói, elementele care compun tärgul ca pe un obicei de organizare, de structurä, de functionare, in raport cu cerintele §i necesitätile primordiale la care trebuie sä räspundä. ín cultura noasträ popularä obiceiul devenit datinä a constituit о manifestare bine reprezentatä, care nu s-а näscut gratuit, ci, pentru a indeplini о functie socialä. Datoritä acestui fapt social tärgul §i-a gäsit bine rolul in cadrul 24 I. Faiter op. cit. p 72 25 H. Stahl op. cit. p 224 26 H. Stahl op. cit. p 250
