Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
126 MARIA BUCUR ínafara satului, ín centrele ín care produsele aveau cäutare sau unde se puteau gási cele ce lipseau pe piata localä. ín felül acesta s-а näscut necesitatea unor deplasäri periodice sau ocazionale care de obicei se fäceau de-а lungul drumurilor traditionale, necesitäti deosebit de importante, ín ceea ce prive§te nu numai economia traditionalä, cät §i geneza unor anumite traditii sociale §i de muncä. Scopul acestor deplasäri periodice era desfacerea produselor ín satele aflate de-а lungul drumului traditional, sau ín regiunile limitrofe, ín targuri, bálciuri §i iarmaroace. Forme indätinate de valorificare a produselor economiei traditionale, ín obiceiuri de muncä, cu caracter complex sunt: nedeile, tárgurile, iarmaroacele, bälciurile, drägaicele.17 NEDEIA- este о forrná de reuniune profesionalä §i socialä cu specific aparte §i functionalitäti proprii. Indiferent de forma pe care о imbracä, nedeia, are §i functie de tärg ca loc de schimb, practicat din cele mai vechi timpuri, cu un rol deosebit in schimbul comercial de tip popular. Ele í§i gäseau loc de desfä§urare ín locuri de munte, ferite de curenti, la intälnirea unor douä mari regiuni geografice Ia care se putea ajunge relativ u§or cu piciorul §i incärcat cu marfä. Nedeia indeplinea о functie socialä §i rezolva frumos о problemä delicatä a comportamentului dintre feciori §i fete §i marea grijä a pärintilor, privind a§ezarea copiilor la casele lor. Cu timpul, pentru ca aceastä functie a nedeii sä i§i pästreze curätenia, biserica о va pune sub protectia sa, luänd in considerate inalta sa tinutä moralä. in ceea ce prive§te functia socio-economicä a nedeilor trebuie sä fie avut la origine un complex de realitäti: economice, sociale, spirituale §i etnice care au conturat nuantele specifice §i extinderea teritorialä a nedeilor. Eie au evoluat de la un eveniment pastoral la cel de tärg. ín oricare din momente, nedeia, reprezintä о mare särbätoare, in care nota dominantä о constituie petrecerea cu cäntece din fluier, §i joc pe poienele montane, cu participarea largä din mai multe sate. Cei ce s-au ocupat cu studiul nedeilor le-au denumit: „nedeie“, „bald“, „bälci de munte“, „tärg de munte“, „tärg de douä tärf', sau „bälci de douä fän“.18 Nedeia din munte a contribuit la índeplinirea coeziunii dintre sate. Muntii cu nedei erau la punctui de contact al mai multor zone economice, unde se incruci§au drumurile, vechi cái de comunicatie. ín mod firesc aceste locuri de confluentá a populatiei de munte a avut íntotdeauna, §i cu cät ne indepärtäm ín trecut, pare mai evident, un rol economic primordial, asemänätor oricärui tärg obi§nuit. Nu se poate pune sub semnul intrebärii, cel putin pentru trecutul indepärtat, caracterul economic al acestor institutii strävechi traditionale. Prima atestare de document prin care se pomene§te numele de nedeie, dateazä din a doua jumätate a secolului al XlV-lea. La 1373 regele Ludovic al 17 I. Ghinoiu „Obiceiuri populare de peste an“ Bucure§ti, 1997 18 L.Apolzan „Aspecte etnografice de pe platforma Luncanilor-complex cu caracter unitar“, „Sargetia“ XV p. 435, 1981
