Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÄRGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 127 Ungariei, aminte§te de un oarecare munte al Nedeii.19 Cälätorii sträini prin tärile románé о numesc siplu-särbätoare pastoralä Spre jumätatea veacului al XVIII-lea, in Pravila lui Vasile Lupu stä scris intr-o cutumä judecätoreascä cuväntul „nedeie“ ca loc de cinstire unde vor fi multi oameni strandi. Pentru investigatia etnograficä, de un deosebit interes, sunt acele nedei care s-au desfä§urat cändva sau care se mai desfä§oarä §i azi, prin tinuturile unde erau a§ezäri statornice ori sate färä de bisericä. In zona etnograficä a judetului Mure§, lantul Muntilor Cälimani §i Gurghiu, a oferit din vremuri Tndepärtate un intens piai pastoral, spre care au urcat §i mai urcä spre zóna de várat, toate cärärile de pe ambele versante ale Gurghiului §i Cälimanilor, dintre care cél mai important pentru regiunea noasträ este Culoarul Monorului.20 Muntii Cälimani beneficiazä de о seamä de poteci care au Tnsotit väile mai accesibile, urcänd spre tarnite, §i mai ales pe potecile terasate, peste crestele montane principale, permitänd legäturile intre: Tara Näsäudului, §ieu, Mocänime §i Bistrita cu Valea Bistritei Moldovene§ti §i Neamt, cu Tara Dornelor, iar cu atät mai mult cu zona Reghin §i Valea Gurghiului. De amintit este Tärgul de primävatä de la Gurghiu numit §i „Tärgul de fete“ atestat pentru pitorescul säu etnoistoric, Tncä din secolele trecute, desfä§urat dupä toate probabilirätile sub forma de nedeie.21 Despre transformarea Tn tärg a Tntälnirilor pastorale gäsim о relatare interesantä la Teofil Fräncu §i George Candea: „in vremurile tndepärtate pästori din acél munte fäceau in fiecare an о fe§tanie in mijlocul turmelor. Cu aceastä ocazie vidrenii duceau mäncäruri §i bäuturi §i se ospätau cu popa lor pe iarbä verde §i intre brazi“. in acest sens si I. Faiter spune cä erau „tärguri de vite ce se tineau in munti“22 ín Oltenia nedeie se spune §i la horä, explicändu-se aceastä denumire, ca urmare a coborärii nedeii din plaiurile muntilor, Tn jurul bisericilor cu ocazia hramului, sau a serbärilor de peste an, mai cu seama a Rusaliilor §i a Sänzienelor. Se pare cä aceste locuri de Tntälnire, vechile nedei sau tärguri, aveau §i un specific sacral, care cu tmpul.s-a pierdut. Faptul cä aceste „ceremonif' Tncepeau la räsäritul soarelui, tinuta primenitä a participantilor, vitele Tngrijite, participarea Tn nufnär mai mare a bärbatilor, etc., pot fi rämä§ite ale acestui specific. О altä formä Tndätinatä de valorificare a produselor economiei traditionale de schimb §i contact economic §i cultural cu caracter mai complex о reprezintä tärgurile. Tärgurile de diferite tipuri, mijloceau un schimb de produse cu о gamä 19 R. Vulcänescu, P. Simionescu „Drumuri §i popasuri strävechi“ Ed. Albatros, p. 98, Bucure§ti 1974 20 N. Dunäre „Civilizatie traditional románeascá din Curbura Carpatilor Nordicä, p. 252, Bucure§ti 1984 21 N. Dunäre-op. cit. p. 251 22 . Faiter-op. cit. p. 31
