Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)

REPERTORIUL TARGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 125

produse din lapte, päsäri §i ouä, läna, piei, piese de harna§ament, blänuri, §. a.-produse me§te§ugäre§ti: vase din lut, din lemn §i din metal, piese de port, textile de interior, piese de mobilier, incältäminte, sticlärie, care, cärute, obiecte de rudärie, §. a;

Abundenta produselor din toate aceste categorii este subliniatä §i de impresiile cälätorilor sträini care mentionau cä: din Tara Romäneascä se

aproviziona Venetia, precum §i bucätäria sultanului, cu unt §i miere in таге cantitate. Mierea se vindea си о mäsurä numitä-vadra-, Transilvania se aprovizioneazä cu vinuri bune albe §i ro§ii bűne la gust §i pentru stomac. Din Tara Romäneascä polonezii cumpärau cai..." (Anton Maria del Chiaro).16

Ca echivalent de platä a fost moneda de arculatié dintr-o perioadä anume, aläturi de care s-au folosit §i alte mijloace de schimb la schimb-de fapt un fei de troc.

Unitätile de mäsurä de-а lungul timpului au evoluat, dar forme de mäsurä arhaice mai exista §i pe piata contemporanä, cum ar fi: bucata, grämada, un pumn, un numär, ocupä, о liträ, о banitä, un co§, о cärutä etc, pänä la unitätile de mäsurä conventionale: kilpgram, litru, metru, cu multipli §i submultipli lor.

Täranii au trebuit ca ín conditiile disparitiei economiei inchise §i generalizärii relatiilor comerciale, sä devinä vänzätorii propriilor produse avänd ca scop principal asigurarea mijloacelor lor de subzistentä §i nu de acumulare materialä. Täranul vinde pentru pentru a putea cumpära alte märfuri trebuincioase lui §i familiei, pentru a putea sä-§i pläteascä därile, pentru intretinerea unui copil la §coalä. Ca urmare el se diferä de negustor, care practica comertul pentru a acumula capital §i а-l investi.

TIPURI DE TÄRGURI

Infäti§area geograficä a tinuturilor din tara noasträ, cu formele de relief ce se petrece una in alta de la munte la §es, fiecare cu specificul säu in ocupatiile traditionale, obligä la diferentieri economice, ceea ce aduce dupä sine necesitatea schimbului de produse.

Tara noasträ nu a fost о alcätuire de centre izolate, ci о unitate economicä, in care oamenii de la munte nu pot träi färä cei de la §es, cät §i cei de la baltä sau de la pädure. Locuitorii acestor tinuturi au trebuit sä lucreze simultan in functie de ceea ce li se punea la dispozitie de mediul natural inconjurätor ca apoi sä recurgä la schimbul de produse in functie de necesitatea de a supravietui §i de a se mentine. Astfel „tara se mentine ca о unitate“ cum observa §i P. P. Panaitescu in „introducere in istoria culturii romane§ti' Bucure§ti 1969.

In locurile de confluentä a acestor tinuturi geografice s-а desfä§urat activitatea de schimb luänd nähere nedeile, nedeiutele, drägaicele, tärgurile, iarmaroacele §i bälciurile.

Desfacerea produselor economiei rurale, indiferent cä era vorba de produse agricole pastorale, casnice sau gospodäre§ti, presupune deplasarea

16„Cälätori sträini prin tärile románé“, vol. VIII, p. 168, Bucure§ti, 1983.