Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
96 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS la 1 m adáncime, s-а ivit stratui de balast §i bolováni? mare care a apartinut drumului antic Apulum-Ampelum. Cu acest prilej s-а constatat cä lätimea lentilei de balast este de 9,40 m, iar grosimea maxima a stratului ín ax (partea bombatä) mäsoarä 0,54 m. Stratigrafia cuprinde la partea inferioarä, humusul vegetal preroman peste care s-а a§ternut, intre 0,76 - 1,30 m adáncime, fä§ia de pietri§ a cäii rutiere. Marginile subtiate ale drumului sunt acoperite cu lentile de pämänt negru, groase de 0,35 m. Urmeazä un depozit argilos brun-ro§cat de pädure (0, 65 m) §i humusul vegetal actual (0,30 m). ín profilul peretilor, structura drumului cuprinde la bazá о depunere de balast márunt, de culoare cenu§iu-gálbuie, iar ín partea superioarä granulele litice sunt amestecate cu pämänt negru §i bolovani de ráu de márime mijlocie §i mare. Orientat pe directia NV-SE, drumul are spre marginea esticá, un strat masiv de nisip fin, de culoare gálbuie, asociat cu fractiuni mici §i mijlocii de balast. Partea centralá este bombatä, iar marginile de est §i vest se subtiazä treptat pänä la grosimea de 0,05 - 0,10 m (fig. 8 §i fig. 10/S IX). Drumul antic este suprapus de pista pentru pietoni §i bicicli§ti, care are о imbräcäminte din beton de ciment, §i a fost turnatä dupä anul 1981, pe partea stängä a DN 74, de la Alba lulia la Mice§ti.21 3. Eiementele geometrice ale sträzilor antice a) Caracterizarea generálé Descrierea detaliatä a stratigrafiei sectiunilor executate de-а lungul anilor in vatra §i la marginea sud-esticä a municipiului Alba lulia, precizarea structurii §i succesiunii stratelor de balast a§ezate sub forma unei fä§ii continue, cu lätimea variabilä, §i consemnarea principalelor dimensiuni contribuie la reconstituirea elementelor geometrice ale sistemului rutier din trama stradalä a ora§ului antic colonia nova Apulensis. Dupä, lätimea fä§iei de balast, succesiunea §i grosimea stratelor din componenta cäilor rutiere se disting trei categorii distincte de cäi de comunicatii: sträzi principale §i secundare, componente ale tramei stradele a ora§ului, §i drumurile principale extraurbane care sträbat vatra coloniei antice §i indeplinesc in teritoriul a§ezärii urbane functia de stradä principalä. Adesea se afirmä de cätre unii autori cä romanii §i-au construit drumurile lor pe terenuri pe care le-au compactat foarte bine in prealabil. Observatiile noastre in teren, efectuate cu atentia cuvenitä in cadrul colaborärii interdisciplinare, au dus la concluzia „cä sistemul rutier” al drumurilor antice „а fost a§ezat färä exceptie direct pe stratui de pämänt vegetal” preroman „färä urme de compactare”.^2 De la aceastä regulä nu fac exceptie nici arterele principale §i secundare prezentate in studiul nostru, care intotdeauna au fä§ia de balast depusä, peste humusul vegetal. Aceastä träsäturä generalä a tehnicii de constructie a drumurilor antice este valabilä nu numai in vatra intravilanä a 2 Cercetäri efectuate de M. Bläjan (26-28 martié) impreunä cu W. Theiss (12 aprilie 1997). 22 Wilhem Theiss, Cercetarea in teren a drumurilor vechi - un apel cätre constructorii de drumuri, mss, p. 2, in revista Drumuri §i poduri, Bucure§ti, in curs de aparitie.
