Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 97 ___________________________f_____________________________________________________________________________________________________________________ aglomerärilor urbane, ci §i in spatiul extraurban, unde s-а aplicat chiar §i principalelor ártere rutiere care sträbäteau Dacia de la un cápát Ia celälalt. Experienta de teren §i cercetarea a numeroase profile stratigrafice ne Tndeamnä sä „bänuim cä romanii nu au indepärtat nici mäcar iarba ce cre§tea pe acest strat vegetal. Pänä la putrezirea „covorului vegetal” de sub sistemul rutier, combinatia de pämänt vegetal cu iarbä a functionat ca un „pämänt armat”, impiedecänd formarea de ogase §i asiguränd compactarea lentä in timp a terenului de fundatie sub greutatea „constructiei rutiere” §i a traficului23 Cäile rutiere principale, semnalate la adäncimi diferite (0,80-1,80 m) in sectiunile din vatra actualä a municipiului Alba lulia (sträzile Aurel Vlaicu, Vasile Goldi§, Parcul Tineretului §i Nicolae Bälcescu) au lätimea cuprinsä intre 6 - 8 m. Eie sunt construite dintr-un pat de balast bine impänat, alcätuit din 1-3 nivele suprapuse. Uneori, la bazä este a§ezatä direct pe solul antic о depunere de nisip sau balast märunt, groasä de 0,05 - 0,10 m, care asigura elasticitatea sistemului rutier. Partea centralä a sträzii este constituitä, in stratui al doilea, dintr-un §ir de bolovani de räu de dimensiuni mijlocii §i mari, a§ezati sub forma unei fä§ii late de 1,10 - 2,50 m (S IV-V). Stratui superior constä dintr-o depunere de balast compactä §i puternic tasatä, care acoperä §i respectiv umple spatiile libere dintre bolovani de räu. Compactarea materialelor granulare a survenit ín timpul arculatiéi indelungate pe aceste sträzi. In sectiune transversalä constructiile rutiere prezintä, un profil bombát, cu grosimea de 0,20 - 0,34 m In partea medianä (in ax) §i cu marginile subtiate pänä la 0,05 - 0,10 m. Sträzile secundare, sectionate in sträzile Aväntului (S VI), Nicolae Bälcescu (S VIII) §i Ion Agärbiceanu (S V), se situeazä la adäncimi cuprinse intre 0,30 - 2,10 m §i nu au lätimea mai mare de 2,00 - 4,70 m. Aceste construct» sunt alcätuite dintr-un singur strat de balast (fig. 10/S VI), gros de 0,10 - 0,15 m, sau din trei nivele succesive: о depunere de nisip la bazä, urmatä de un nivel de balast cu granule mid, mijlocii §i bolovani, §i, la partea superioarä, о imbräcäminte de nisip märunt, cu grosimea cuprinsä intre 0,04 - 0, 24 m. In nici un profil nu s-а constatat existenta unor §anturi marginale de drenare a apelor meteorice dar acest fenomen se realiza in conditii fire§ti de profilul bombát al sträzilor. Drumurile principale, identificate in punctui „Crecuta” (S I) §i in sträzile Lalelelor (S VII), Vasile Goldi§ (S II), Nicolae Bälcescu (S VIII) §i Calea Motilor (S IX-X), se gäsesc rar la suprafata solului In hotarul sud-vestic, längä „Izvorul impäratului”, §i frecvent sub depunerile postromane din vatra municipiului actual, la adäncimea de 0,70 - 0,85 m (S II), §i 2,10 m (S VII) §i 112 -1,72 m (S VIII). Drumul dezvelit in strada Lalelelor (S VII) este construit la bazä dintr-un strat de bolovani tari din calcar impänati cu balast §i un strat superior de pietri§ nivelat, care asigurä imbräcämintea constructiei. De§i sistemul rutier este solid §i bine consolidat, drumul a fost utilizat in prima jumätate a secolului al ll-lea о perioadä scurtä de timp, apói traseul säu a fost päräsit prin amenajarea unui drum lateral. Spre deosebire de acest caz, sectiunile I §i II au surprins §oseaua imperialä Sarmizegetusa-Apulum care era alcätuitä din douä straturi de balast distincte: unul din bolovani de räu depu§i peste humusul vegetal §i al doilea din 23 Ibidem.
