Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 95 ___________»_______________________________________________ de mucegai, lipsit de coeziune. ín acest orizont s-au gásit о a§chie de obsidian §i cäteva fragmente ceramice hallstattiene. Drumul are structura alcätuitä din douä strate. Primul cuprinde bolovani mici §i mijlocii, cu diametrele de 0,10 ... 0,14 m, a§ezati direct pe humusul vegetal. AI doilea strat este un balast care acoperea suprafata drumului, dar dea lungul vremii a fost spälat de apele meteorice §i s-а scurs spre marginile cäii rutiere. Partea centralä a profilului (m 9,80) are in ax forma bombatä, §i grosimea de 0,29 m (m 7), iar stratui de balast cuprinde §i bolovani de räu mari. Bálástul se subtiazä spre extremitatea vesticä, pänä, la 0,05 m (m 11,60) §i coboarä, intr-o groapä adäncä, identificata cu un §ant de drenare a apelor pluviale. Spre est, grosimea depunerii ajunge pänä la 0,08 - 0,10 m (m 0,50), apói pietri§ul se prelinge sub forma unui §ir de granule litice. íntre m 3,10 -13,20 se contureazä о platformä relativ plana, dar aproape orizontalä in partea centralä (m 7,10 - 12,00) alcätuitä din balast §i boloväni§. Latä de circa 10,10 m, platforma constituie patul propriu-zis al drumului. De la m 6,60 spre est (m 0) se observä о inclinare a taluzului drumului, iar bálástul se compune din granule mici §i mijlocii rarefiate §i inecate in lutul cenu§iunegricios. Grosimea stratului variazä intre 0,08 - 0,20 m. Spre vest, incepänd de la m 13, stratui de balast coboarä sub axul transversal in forma unui §ir de granule mici de pietri§ depuse peste humusul antic. Lentila continuä pänä la m 13,80, de§i nu este acoperitä, de stratui de argilä galbenä. Pämäntul depus deasupra lentilei de balast cuprinde granule rarefiate de pietri§, aduse prin spälarea platforméi principale de apele meteorice. Axul longitudinal al drumului poate trece prin dreptul m 10,00.19 i) ln iarna anului 1982 s-а säpat §antul pentru pozarea conductei de gaz metán pe traseul de odinioarä al liniei ferate inguste a „Mocänitei”, situat pe partea stängä a DN 74 Alba Iulia-Mice§ti (km 103 + 225). La nord de semnalul de intrare in ora§ (Km 103 + 480), traseul constructiei subterane a cotit brusc spre est, perpendicular pe DN 74, §i a sectionat fä§ia de teren a fostei linii ferate §i pista de bicicli§ti betonatä. Lat de 0,60 m, §antul a fost säpat pänä la 0,80 m adäncime §i a pätruns in stratui de balast al drumului roman. Sectionatä incomplet, calea rutierä anticä avea partea superioarä alcätuitä dintr-un strat de balast märunt §i bolovani mari de räu (fig. 10/S X). Instalarea conductei §i astuparea precipitatä a §antului ne-а impiedecat sä descriem §i sä inregisträm grafic succesiunea stratelor de balast §i principalele elemente geometrice ale drumului.20 j) La 26 martié 1997, pe marginea de vest a drumului DN 74 Alba lulia- Mice§ti, la circa 20 m depärtare de incinta statiei de carburanti, s-а säpat pänä la 1,30 m adäncime, о groapä (0,60 x 1,30 m) pentru identificarea conductei de apä. §antul se aflä la 4,80 m spre nord-vest de borna kilometricä 103 m, situatä la 2,30 m depärtare de marginea vesticä, a asfaltului. In zilele urmätoare (27-28 martié) §antul s-а prelungit pe sub pavajul pistei betonate pentru bicicli§ti pänä la 3,20 m, apoi pänä la 11,60 m §i s-а adäncit pänä la 1,40 m. in peretii laterali, 19 Resturile drumului antic au fost identificate la 3 octombrie 1992. Sectiunea executatä de M. Bläjan in zilele 27,29-31 iulie §i 2-4 august a fost cercetatä §i de W. Theiss la 13 august 1994. 20 Periegheza apartine lui M. Bläjan.
