Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
94 MIHAI BLAJAN, WILHELM THEISS perioada prefeudalä (sec. IV §i VI)16 17, §i feudalä timpurie (sec. X-XII)18. Cu prilejul cercetärilor de suprafatä executate de terasa situatä la nord de „Izvorul Impäratului”, in locul numit „Crecuta”, s-а semnalat pe teren о fä§ie alcätuitä din bolovani mijlocii §i mari de räu §i balast märunt. Calea rutierä venea dinspre Päclifa spre Alba lulia prin partea dreaptä a foselei actuale (DJ 107 A), urca versantul dinspre luncä pe a doua terasä a Mure§ului prin dreptul izvoarelor §i se indrepta prin partea stängä a drumului asfaltat spre nord-nordest, adicä spre „Platóul Romanilor”. Drumul principal a fost identificat cu certitudine sub forma unei fá§ii de balast intre marginea nordicä, satului Päclifa, la sud de drumul judetean, §i „Izvorul impäratului”. Odatä cu spälarea balastului de apele torentiale, patul cäii rutiere a fost §ters de pe suprafata solului, dar apare pregnant pe podul terasei a doua, apoi, dupä 200-300 m, dispare din nou in hotarul municipiului Alba lulia datoritä colmatärii sale de aluviunile aduse dinspre vest. Pentru notarea certä a elementelor geometrice ale constructiei rutiere, la 30 iulie 1994, s-а executat о sectiune (fig.7/S I) perpendicularä pe axul longitudinal al drumului, vizibil pe promontoriul „Crecuta”. §antul a fost amplasat la circa 250 m spre sud de clädirea OGA §i la 16,40 m depärtare de marginea vesticä a curbei drumului judetean asfaltat. Locul sectionat este о portiune de terasä dispusä pe directia nord-sud, cu partea de mijloc bombatä, pe suprafata cäreia se distinge un strat gros de balast §i bolovani de räu. Sectiunea (18,30 x 0,60 m) orientatä pe directia est-vest s-а säpat pänä la baza humusului antic, pätrunzänd §i In stratui argilos brun-castaniu. Adäncimea §antului mäsoarä 1,09 m la capätul vestic, 0,80 m in partea centralä, §i 0,56 m la extremitatea esticä (fig. 7 §i fig. 10/S I). Sub humusul actual, gros de 0,16 m la extremitäti §i de 0,05 m la mijlocul §antului, se distinge stratui de bolovani de räu, de märime micä §i mijlocie, a§ezat direct peste solui antic, care este un pämänt negru-cenu§iu cu miceliu 16 Pe terasa a doua (T 2) s-au identificat 5-6 locuinte rázlete, remarcate la suprafata solului prin bolovani de räu fi calcar, cärämizi fi tigle fragmentare, resturi de mortar fi fragmente ceramice. Cládirile antice erau afezate pe marginea terasei In firuri orientate pe directia est-vest, dar fi de-а lungul foselei actuale, dinspre nord-est spre sud-vest, Tntre OGA fi „Izvorul impäratului”, fi coboará, chiar fi pe prima terasä, (T 1), spre marginea dinspre lunca räului Muref. Vestigii románé (fragmente de ziduri, tegulae, ceramicä etc.) s-au identificat fi ín 1976, ín partea dreaptä a DJ 107 A , cu ocazia excavárii fundatiei „Avicola”. 17 ín iulie 1994, ín partea stängä a drumului asfaltat, pe coltul terasei a doua (T 2) s-au executat lucrárile de decopertare a terenului ín vederea ridicárii fundatiei atelierului de tämplärie al ing. Comel Hategan. Cu acest prilej s-au identificat 10 gropi de provizii fi menajere apartinätoare unei afezäri prefeudale (sec. VI e. n.). Fragmente ceramice postromane (sec. IV e. n.) s-au gásit fi ín punctele numite „Crecuta” fi „La Dinamitá”, situate pe partea stängä a drumului pe podul fi marginea terasei. 18 Perieghezele efectuate ín anii 1981-1987 pe marginea terasei a doua din rotarul sudvestic au semnalat pe aräturä fragmente ceramice fi oase umane (calota, cranianá. falange, carpiene, segmente lungi etc.) provenite din inventarul a 4-5 morminte de inhumatie ale unui cimitir feudal timpuriu (sec. X-XI), cu scheletele räväfite in timpul lucrärilor agricole. De asemenea, lucrárile de fundatie executate in aria fermei „Avicola” au scos la luminä fragmente ceramice din secolele V-VI e. n. fi medievale timpurii (sec. XII). Perieghezele incepute de M. Blájan in vara anului 1976 au continuat ín ultimii ani impreunä cu W. Theiss (16 martié) fi Elvila Ratiu (4 mai. 1997).
