Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 91 ___________9_______________________________________________ precedent ?i umple spatiile libere dintre bolovani. Profilul transversal al sträzii prezintä partea centralä bombatä §i mäsoarä in ax 0,34 m, in timp ce marginile subtiate treptat ajung la 0,07 m grosime la vest §i 0,20 m la est. Lätimea fä§iei de balast mäsoarä 3,60 m (fig. 3/S V). Strada anticä are profilul transversal lipsit de §anturi laterale de evacuare a apelor pluviale. Marginea esticä a constructiei se situeazä la 45 m spre vest de bordura esticä a trotuarului B-dului Horea. Calea rutierä traverseazä grädina casei nr. 28. A §i inträ sub pavajul sträzii Ion Agärbiceanu, apói este suprapusä de casa nr. 3 a lui Ion Ciobotä. Calea anticä corespunde in linie dreaptä cu sectiunea identificatä la capätul estic al sträzii Vasile Goldi§. La 10,50 m spre sud-est de aceastä stradä s-а conturat groapa unei locuinte subterane (L 1), latä de 6,5 m. Pämäntul de umpluturä contine fragmente de cärämizi, tigle, ceramicä etc. din epoca romanä §i bolovani de räu9. La 35,50 m spre nord-vest de marginea sträzii s-а ivit groapa de fundatie a unui edificiu antic, cu substructii de piaträ (L 2), situatä la 0,70 m adäncime fatä de nivelul roman §i la 1,30 m fatä, de nivelul actual (fig. 5). e) La 11 ianuarie 1988, in partea medianä a Parcului Unirii (fost Parcul Tineretului), la 222 m spre vest de Catedrala Reintregirii, s-а conturat in §antul säpat pentru canalul colector DN 1400, la circa 1,80 m la adäncime, profilul transversal al unei sträzi antice (fig. 6 §i fig. 10, S III). Calea rutierä avea lätimea de circa 7 m §i axul longitudinal dispus pe directia est-vest, adicä perpendicular pe poarta vesticä a castrului legiunii a Xlll-a Gemina. Corpul constructiei este alcätuit dintr-un strat de balast cu granulatie micä, care reprezintä textura §i structura asemänätoare cu cele descrise la sträzile precedente. In profil transversal, drumul are partea centralä bombatä, §i marginile subtiate treptat. Astuparea §antului in ziua urmätoare identificärii cäii rutiere ne-а lipsit de posibilitatea descrierii §i cartärii profilului sträzii de acces in castru10 11. §antul DN 200, executat oblic pe axul longitudinal al drumului antic, a sectionat patru locuinte subterane, din care douä (L 3-4) dateazä din epoca romanä §i celelalte douä (L 1-2) din evul mediu. Una din constructiile antice (L 3) este suprapusä de о casä (L 2 ) medievalä timpurie (sec. Ill), säpatä pänä la 1,30 m adäncime cu lätimea de 4,70 m. Cel de-al doilea edificiu roman (L 4) are fundatia alcätuitä din douä ziduri de piaträ, dispuse pe directia SE-NV. Ultima locuintä (L 1) este un bordei medieval (sec. XVI) care pästreazä jumätatea vesticä a podelei sub forma unui strat de pämänt negru, asociat cu resturi de cärbune11. f) In ultima decadä a lunii aprilie §i in prima decadä a lunii mai 1988 s-au executat gropile de fundatie ale blocurilor D 3 §i D 4 din strada Nicolae Bälcescu (fost strada Doinei), situatä de-а lungul traseului de odinioarä, al liniei ferate inguste, la est de fortificatia habsburgicä. Cu acest prilej, la 21 aprilie, in peretele nord-vestic al gropii de fundatie a blocului D 4 s-а ivit profilul longitudinal al unui drum roman (fig. 7 §i fig. 10/S VIII), conturat pe distanta de circa 41 m. In profil transversal a fost sectionatä, jumätatea nord-esticä a 9 Investigate s-au fäcut in iarna (12-13, 15, 21 §i 29 februarie) anului 1988 de cätre M. Bläjan. 10 Cercetäri de suprafata intreprinse de M. Bläjan (11 ianuarie) impreunä cu W. Theiss (2 februarie 1988). 11 Cartarea locuintelor s-а fäcut in iama (15 §i 21 ianuarie) anului 1983 de cätre M. Bläjan.
