Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
UN EXEMPLAR INEDIT AL PROCLAMATIEI LUI SIMION BÄRNUTIU DIN 24/25 MARTIÉ’ 1848 f IOACHIM LAZÁR Declan§area revolutiei europene §i primele mi§cári social-politice din imperiul Austriei i-au luat prin surprindere pe románii din Transilvania1. Cánd gazetele din Pesta aduceau primele informatii (21 martié 1848) despre revolutia de la Viena §i curänd dupá aceea punctele formulate curajos de cátre tineretul din Pesta, precum §i vestea despre constituirea noului guvern al Ungariei, tinerii canceli§ti din Tárgu Mure§ se considerá ca §i dezlegati din lanturile §erbiei. Canceli§tii maghiari íntocmesc un memoriu cátre ímpárat, semnat §i de cátre 9 canceli§ti románi, íntre care Papiu Marian, Samuil Porutiu §i Avram láncú. Alexandru Papiu Marian, unul dinire semnatarii petitiei i§i motiva actiunea spunánd: “Semnez aceastá petitie cu conditia sá fie ínscáunatá dreptatea §i egalitatea, sá fie asiguratá existenta nationalá §i folosirea dulci limbi materne pentru toate natiunile ce locuiesc ín Ardeal §i Ungaria, sá se desfiinteze robotele färä nid о despägubire, cä täranii au plätit destul, ba prea mult”1 2. Atitudinea canceli§tilor románi trebuie explicatä prin ezitärile din primele säptämäni, cánd au fost exprimate optiuni politice divergente, formulate sub imperiul §ocului produs de explozia revolutionär europeanä. Dacä in primul moment canceli§tii románi nu §i-au dat bine seama de programul revolutionarilor maghiari, care nu tinea seama nici mäcar de existenta nationalitätii románé din Transilvania, ei vor reveni foarte curänd, exprimändu-§i cu pricepere §i curaj nedumerirea3. Analiza lucidä a programelor revolutionäre de la Pesta, Viena, Praga etc., obiectivele de ansamblu ale societätii romäne§ti, favorizeazä demararea dialogului intre tineretul studios de la Tärgu Mure§, Blaj, Cluj, Bra§ov §i Sibiu. Ei realizeazä imediat importanta evenimentelor din capitala Ungariei, programul de modernizare pe care §i-l propun ungurii, avänd ca obiectiv prioritar refacerea statului, prin incorporarea, la inceput, a comitatelor vestice sau a a§a-zisului Partium, apói a Transilvaniei4. Främäntärile revolutionäre se manifestä §i prin multimea de proclamatii, unele tipärite, altele scrise de mänä. Cenzorul din Sibiu raporta ingrozit, in 24 martié, cä pe sträzile ora§ului au apärut afi§e care anuntau desfiintarea cenzurii §i libertatea presei5. Primul manifest romänesc care apare la Pesta, in 22 martié 1 Liviu Maior, 1848-1849. Romani §i unguri, Bucure§ti, 1998, p. 49. 2 V. Chereste§iu, Adunarea nationalä de la Blaj, 3-5/15-17 mai 1848, Bucure§ti, 1966, p. 207. 3 3. Silviu Dragomir, Avram lancu, Bucure§ti, 1968, p. 42. 4 Liviu Maior, op. cit. p. 49. 5 V. Chereste§iu, op. cit. p. 207.
