Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
220 lOACHIM LAZAR 1848, exprima insufletirea generalä ce a cuprins intelectualitatea romäneascä la izbucnirea revolutiei6. De§i manifestul indemna pe ardeleni la о intelegere cu ungurii, chiar §i in privinta uniunii, el este considerat primejdios pentru ordinea principatului. Se impunea elaborarea unui document prin care romänii sä-§i precizeze cu claritate politica §i drumul propriu de urmat. Sub autoritatea liderului de necontestat al acestei generatii, Simion Bärnutiu, trebuia sä se elaboreze, Tn mod obligatoriu, о formulä romäneascä, alternativä la programul din 15 martié, reactie fireascä fatä de intentiile revolutionarilor maghiari de anexare a principatului7. In seara zilei de 24 martié 1848, dupá о scurtá conversatie cu loan Pu§cariu, colegul säu de la Academia de drept din Sibiu, Simion Bärnutiu íi dicteazá о Proclamatie cätre romäni8. Aceastä Proclamatiune, incä ín noaptea aceea a fost copiatá de cätre loan Pu§cariu ín vreo 5-6 exemplare §i trimisä tineretului din Blaj, Cluj, Tárgu Mure§, Bra§ov §i Sibiu “cu provocarea ca fiecare tänär din liceu, seminar sau gimnaziu sä о copieze din mänä ín mänä §i sä о trimitä la ai sái prin comunele de unde sunt näscuti, iar aici preotii §i dascälii sä le räspändeascä ca circulare in comunele ínvecinate §i a§a mai departe”9 10 11. ín 25 martié 1848 - ne relateazä loan Pu§cariu - Simion Bärnutiu a dictat a doua Proclamatiune lui George Roman, care s-а räspändit la fei ca prima. Actiunea lui Simion Bärnutiu, constituia prima luare de pozitie romäneascä care respingea viguros uniunea °. Adept al filozofiei juridice a lui Friedrich Karl Savigny, Simion Bärnutiu vede in conceptia filozofului german rezolvarea näzuintelor romäne§ti. Nationalismul säu speculeazä ideea consimfärnäntului general, teoretizatä de Savigny, spre a dovedi cä statul dobände§te putere prin drepturile particulare, cänd acelea sunt puse in voia cea universalä a popoarelor diferite11. Simion Bärnutiu se gándea la un drept romänesc in ansamblul imperiului Austriei, pe care il vede dominat de “sentimentul egal al necesitätii interne"12. Pe baza acestor concepte Bärnutiu a gäsit in revolute, de la inceput, färä ezitäri sau abated, calea cea dreaptä, logicä §i fireascä, unica §i demnä de urmat de cätre naflunea romänä. Mult inainte ca membrii partidéi nationale sä-§i fi exprimat о concepte personalä in fata iminen^ei revolutionäre, Simion Bärnutiu concepe §i lanseazä, cu о perfectä stäpänire a ideilor, Proclamatia din 24/25 martié 1848, care constituie izvorul ideologiei revolutionäre ardelene de la 184813. in aceastä Proclamare se comprimä idei §i meditatii din 1842, despre soarta natiunii románé. Acum cele 12 puncte ale programului de la Pesta, din 15 martié 1848, s-au redus, in aplicarea datä de maghiarii din Transilvania, la 6 Ibidem, p. 208. 7 AI. Papiu Marian, Istoria romänilordin Dacia Superioarä, Viena, 1852, vol. II, p. 100. 8 loan Pu§cariu, Notite despre intämplärile contemporane, Sibiu, 1913, p. 15-16; V. Chereste§iu, op. cit. p. 210; George Bogdan Duicä, Viata §i ideile lui Simion Bärnutiu, Bucure§ti, 1924, p. 74. 9 Ibidem. 10 Gelu Neamtu, Revolufia romänilordin Transilvania, 1848-1849, Cluj-Napoca, 1996, p. 22. 11 Simion Bärnutiu, Discursui de la Blaj §i serien de la 1848, editie ingrijitä de loan Chindri§, Cluj-Napoca, 1990, p. 17. 12 Ibidem. 13 Ibidem.
