Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
214 ELENA MUSCA statutului de organizare §i functionare a breslelor40. Protocoalele acestei bresle confirmä incä odatä existenta crizei generale a sistemului de breaslä, accentuatä tot mai mult in prima jumätate a secolului al XlX-lea. Numärul me§terilor gubari a scázut spre mijlocul secolului al XlX-lea pänä cänd a ajuns la cifra de 122; totodatä, din documentele existente se poate observa inregistrarea unei pauperizäri generale. Ca о primä consecintä a acestei pauperizäri a fost faptul cä mefterii au inceput sä lucreze la comandä, din materialul clientului. Aceastä activitate aducea un venit foarte mic §i impunea о supraincärcare cu comenzi pentru a se obtine beneficii. Monopolul breslei asupra pietii, atät a celei care asigura materia primä cät §i a celei de desfacere a produselor, incepe sä fie tot mai nesigur §i mai amenintat cu disparitia. О altä consecintä a fost tendinta de limitare a numärului de mesteri din breaslä §i a numärului de calfe care se mai primeau pentru pregätire. urmarea fireascä a acestor mäsuri a fost plecarea din Zaläu a calfelor §i chiar a me§terilor tineri, care sau a§ezat Tn sate41. Un me§te§ug care a avut о mare dezvoltare in Zaläu a fost cel al oläritului, care exista, probabil, incä din secolul al XVI-lea. Dovada о constituie lista cu nume din urbariul cetätii Giläu din anul 1609, amintitä anterior. In aceste registrele sunt amintite §i douä persoane care purtau numele de Olaru. Nu cunoa§tem data infiintärii breslei olarilor in Zaläu, dar me§te§ugul s-а extins, me§terii au simtit nevoia organizärii in propria breaslä §i a redactärii unui Statut propriu. In anul 1738 a fost aprobat de cätre Consiliul Orä§enese al Ora§ului Zaläu un Statut al breslei olarilor, care a fost dat publicitätii42. Pentru elaborarea reglementärilor statutului s-а folosit drept model statutul breslei olarilor din Cluj. Pentru documentare, au fost trimi§i dói me§teri zäläuani la Cluj, care au studiat nu numai statutul ci §i modul de functionare a breslei in conformitate cu reglementárile in vigoare. ín noul regulament al breslei din Zaläu au apärut unele modificäri fatä de cel din Cluj, datorate diferentelor de conditii dintre cele douä zone: in Zaläu precumpäneau incä activitätile agrare, ocupatia de bazä fiind viticultura. Statutul aprobat in anul 1738 a fost imbunätätit in anul 1834 printr-o serie de reguli §i directive care se dovediserä necesare in perioada care a trecut de la intrarea sa in vigoare. Aceste articole noi nu opereazä modificäri esentiale fatä de statutul initial. Acum au fost regíementate urmätoarele chestiuni: posibilele surse de venituri; modalitätile de procurare a terenurilor cu pämänt argilos, care era sursa de materie primä §i a terenurilor cu hume colorate; procurarea smaltului; repartizarea corectä a materialelor achizitionate de breaslä; folosirea cuptoarelor; controlul asupra calitätii produselor; stabilirea pietii de desfacere §i mentinerea ei; repartizarea spatiului in piata de desfacere. In final, au fost preväzute sanctiuni foarte severe pentru cei care incälcau aceste prevederi . Din intregul continut se relevä §i lupta stränsä pentru pästrarea pietelor de desfacere, concurenta fiind intotdeauna eliminatä de cätre me§terii zäläuani care beneficiau de privilegii acordate de cätre regii Ungariei §i principii Transilvaniei, reconfirmate de-а lungul timpului de toti monarhii care 40 ArhMIAZ, Regulamentul breslei gubarilor, 1822, nr. 1, p. 1-27. 41 G. Kovách, op. cit, p. 223-224. 42 ArhMiaz, Regulamentul breslei olarilor, 1738, nr. 20, p. 1-10.
