Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
CONSIDERATU GENERALE ASUPRA ME§TE§UGURILOR 215 preluau conducerea in cele douä state43. Olarii din Zaläu au produs un tip de ceramicä smältuitä destinata Tmpodobirii interioarelor, dar §i ceramicä de uz casnic, nesmältuitä. Vasele lor sau remarcat prin forme elegante, decorate cu motive ornamentale florale, geometrice §i zoomorfe, intr-un colorit pläcut. Un alt centru de olari a fost satui Deja, unde s-а confectionat о ceramicä de tip rural traditional, pentru uzul casnic. Documentele care atestau organizarea Tn breaslä s-au pierdut. Me§te§ugul s-а perpetuat pänä astäzi; in primii ani ai acestui deceniu, in tárgurile din Sälaj, me§terii din Deja mai ofereau spre vänzare produse de uz casnic. Odatä cu recuperarea pämäntului din fostele САР-uri, me§terii au abandonat oläritul si lucreazä numai in agriculturä. Mai practicä me§te§ugul un singur me§ter, care avea 69 de ani in 1998 §i care lucreazä mai mult la comandä §i doar cänd muncile din agriculturä ii permit sä aibä timp liber. Ceramica produsä acum pästreazä doar putine elemente traditionale. Mesterül a abandonat unele forme §i motive decorative §i a adäugat elemente pe care le considerä functional §i decoratiuni noi. Aproape de confluenta Väii Alma§ului cu räul Some§ existä о localitate renumitä in zonä ca centru de olari: satui Tihäu. Fiind о a§ezare romäneascä, me§terii olari de aici au avut interdictii referitoare la tipul de ceramicä produs. Deoarece olarilor-tärani li s-а interzis de cätre breslele din ora§e folosirea smaltului, pentru protejarea produselor acestora §i pentru a se evita concurenta, me§terii din Tihäu au produs о ceramicä ro§ie, nesmältuitä. Se cunoa§te faptul cä intrarea romänilor in breaslä nu a fost permisä pänä in a doua jumätate а secolului al XlX-lea, cänd sistemul a devenit mai permisibil. De fapt, interdictia nu se referea la etnie ci se referea la apartenenta religioasä, dar era cam acela§i lucru. Primul articol al statutului breslei olarilor (§i al celorlalte bresle) continea о prevedere care reglementa apartenenta religioasä a membrilor breslei: catolicä, reformatä, luteranä §i unitarianä44. Nu a fost permisä nici organizarea lor in breaslä. Despre astfei de tentative ale mesteri tihäuani ne dau date concrete registrele de procese verbale ale bresla§ilor din Zaläu, care cer mäsuri restrictive pentru olarii din Tihäu §i consemneazä §i existente unui Statut ilegal al acestora45. De-а lungul timpului, olarii din Tihäu au rämas credincio§i tehnicilor, formelor §i ornamentelor traditionale. ín ornamentica vaselor ro§ii, nesmältuite, din satele mai izolate, predominau motivele de traditie sträveche, realizate cu coloranti naturali, in tehnici simple46. Materia primá se scotea din hotarul satului, din mai multe locuri; tot de aici se procurau §i humele colorate (ro§u §i alb), care erau apói preparate de fiecare me?ter. S-а lucrat о ceramicä nesmältuitä, de uz casnic, ornamentatä cu benzi colorate in ro§u §i alb, care se obtineau cu ajutorul pensulei sau cu degetul, sub buza vasului47. Dupä cel de-al doilea räzboi mondial centrul de olari Tihäu a decäzut ca urmare a industrializärii ora§ului Jibou, care a absorbit forta de muncä. Actualmente, nimeni nu mai 43 Idem, Registru de procese verbale, nr. 5, p. 16. 44 Idem, Regulamentul breslei olarilor, 1738, nr. 20, p. 1-10. 45 Idem, Registru de procese verbale, nr. 5, p. 16. 46 I. A. Goia, op. cit, p. 78-79. 47 Informatik loan Bot (inv. pensionar) §i Ana Bot
