Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
CONSIDERATU GENERALE ASUPRA ME§TE§UGURILOR 213 me§te§ug In Zaläu. Se primeau Tn breaslä §i me§teri sträini, care veneau in Zaläu pentru a practica täbäcäritul, dar numai dupä ce primeau autorizatia de functionare32. Din continutul acestui regulament reiese cu claritate faptul cä inchistarea anterioarä a sistemului de breaslä a inceput sä släbeascä. ín anul 1650 la 25 martié a fost emis la Alba lulia, de cätre Gheorghe Rákóczy, regulamentul breslei cizmarilor din Zaläu. Printre documentele acestei bresle care se pästreazä la Muzeul din Zaläu existä о copie, legalizatä in anul 1715 de cätre Notariatul din Cluj33. ín acest document sunt stabilite principiile generale de organizare §i functionare interné a breslei. Detalierea drepturilor §i indatoririlor pe care le aveau conducätorii breslei se produce in alt document. ín anul 1759 a fost editatä §i formula de jurämänt a conducätorilor breslei. Din aceastä formulä reies multiplele functiuni ale pärintelui breslei34. Existä intre aceste documente §i formula de jurämänt a me§terului tänär35, cea a pärintelui calfelor, care avea indatorirea de a primi calfele sträine care veneau in cälätorie de studiu in Zaläu36, precum §i formula de jurämänt a me§terilor de serviciu3'. Breasla cizmarilor §i-a modificat statutul in anul 1748, Statut care a fost aprobat de impäräteasa Maria Tereza la data de 20 aprilie 175138. Me§te§ugurile mentionate pänä acum tin de incältäminte §i imbräcäminte iar me§terii i§i procurau materia primä de la mäcelari. Ace§tia sacrificau animalele §i vindeau apoi pieile membrilor breaslei cojocarilor §i cizmarilor. intre aceste bresle sau incheiat contracte ferme, cuprinzänd reglementarea Tntelegerilor anterioare. Pentru a se evita nerespectarea angajamentelor, se prevedeau sanctiuni dare care se aplicau cu promptitudine. Me§te§ugul confectionärii gubelor (un gen aparte de suman), s-a räspändit in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea in ora§ul Zaläu. Numärul crescänd al gubarilor a impus §i formarea unei bresle cu Statut elaborat, care sä le asigure atät practicarea legalá a meseriei cät §i о pozitie de monopol pe pietele de desfacere, in defavoarea concurentei me§terilor care lucrau in afara sistemului de breaslä. Me§te§ug caracteristic §i arhaic, producea a§a-numita „gubä", о hainä de iarnä executatä din länä, dintr-un postav cu ciorchini, care se trecea prin vältoarea breslei de la Plopi§. Aceastä hainä a fost folositä iarna atät de tärani cät §i de cätre orä§eni39. in documentele de breaslä se aminte§te de о cerere a me§te§ugarilor gubari care dateazä din 6 decembrie 1806, privind aprobarea statutului. Cererea respectivä vorbe§te de о breaslä deja existentä §i chiar ii nominalizeazä in cuprinsul ei pe staro§ti §i pe ceilalti conducätori ai breslei. ín anul 1822, Guberniul Regal Suprem a editat un Statut compus din 57 de articole, Statut cu valabilitate temporarä, pänä la reglementarea definitivä а Ibidem. 33 ArhMIAG, Regulamentul breslei cizmarilor, nr. 2, p. 1-11. 34 Idem, Formula de jurämänt a conducätorilor breslei, nr. 3, p. 1-3. 35 Idem, Formula de jurämänt a me§terului tänär, nr. 3, p. 4-6. 36 Idem, Formula de jurämänt a pärintelui calfelor, nr. 3, p. 8-10. 37 Idem, Formula de jurämänt a me§terului de serviciu, nr. 3, p. 10-12. 30 Idem, Copie legalizatä - 1759, nr. 2. p. 1-14. 39 G. Kovách, Un me§te§ug traditional in Zaläu. Statutul breslei därstarilor, in ActaMP VII/ 1983, p. 223.
