Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
206 ELENA MUSCA din Zaläu, ca obiecte distincte, care reflectä intr-o oarecare mäsurä grija §i mändria pentru functia detinutä in fruntea breslei sau asociatiei, de cätre un anumit me§te§ugar, intr-o anumitä perioadä6. Ne-am aplecat apoi asupra continutului acestor läzi, care pe längä obiecte de strictä uzualitate - clopotei, chei, cälimäri pentru cernealä §i pentru cenu§ä, о pungä cu bani, etc., - erau depozitarele documentelor respectivelor bresle7. Ne-am orientat §i asupra unui anumit produs me§te§ugäresc ce n-a intrat pänä acum Tn atentia cercetátorilor zonei, fiind realizat sporadic §i Tn cantitate micä. Este vorba despre cahlele pentru sobä, confectionate de olarii din centrul Zaläului8. S-а Tntreprins о documentare §i Tn domeniul me§te§ugurilor säte§ti din comitatele säläjene, cu referiri exprese la ponderea lor Tn plan economicosocial. In aceastä directie, о sursä realä de informatii, aläturi de materialul arhivistic, au constituit-o studiile etnografice zonale care au apärut Tn ultimele decenii, acoperind cea mai mare parte a tinuturilor locuite din Transilvania. Astfel, Valeriu Buturä vorbe§te Tn lucrárile sale privitoare la dezvoltarea culturii materiale populare romäne§ti, nu numai despre arta populara romäneascä §i ocupatiile traditionale ci §i despre me§te§ugurile sáte§ti, despre transport §i schimb de marfä, specificánd urmätoarele: „Pe längä agriculturä §i cre§terea animalelor, о dezvoltare apreciabilä au Tnregistrat Tn oränduirea feudalä me§te§ugurile täräne§ti, atät Tn zonele din interiorul, cät §i din exteriőrül Carpatilor romäne§ti".9 Repere ale me§te§ugurilor populare täräne§ti fixeazä §i I. Vlädutiu: „Me§te§ugurile legate de prelucrarea lemnului, a pielii, a fibrelor textile, etc., erau Tntälnite aproape Tn toate satele”10 11. О insistentä utilä Tn literatura de specialitate din domeniul me§te§ugurilor säte§ti о íntreprinde I. A. Goia Tn lucrarea cu caracter monografic Zona etnograficä Mese§. Autorul reliefeazä unele aspecte „... mai putin sau chiar deloc cunoscute Tn literatura de specialitate - din domeniul vänätoarei traditionale, al pescuitului sau albinäritului, al me§te§ugurilor traditionale, al instalatiilor tehnice täräne§ti,...”11 Aceastä lucrare T§i aduce contributia la analizarea sub raport etnografic a pärtilor de est §i de sud-est ale judetului Sälaj actual. Referitor la me§te§uguri, iatä ce afirmä Nicolae Dunäre: „Cercetarea instalatiilor §i me§te§ugurilor täräne§ti are, insä, о importantä istoricä mai largä, documentele etnografice materiale pästränd adeseori elemente traditionale care amintesc de forme din timpurile mai Tndepärtate ale istoriei. De aceea, eie pot ajuta §i arheologia, pentru a stabili, prin analogie, functia unor unelte sau obiecte descoperite prin säpäturi. Chiar pentru epoca feudalä sau cea modernä, 6 E. Musca, Läzi de breaslä din colectia Muzeului Judetean de Istorie §i Artä din Zaläu, in ActaMPXH / 1988, p. 389-400. 7 Idem, Documente ale breslelor din Zaläu, Tn ActaMP XVII /1993, p. 207-218. 8 Idem, Cahle medievale din depozitele Muzeului Judetean de Istorie §i Artä Zaläu, Tn ActaMP XVI /1992, p. 375-381. 9 V. Buturä, Etnográfia poporului román. Cultura materialä, Cluj-Napoca, 1978, p. 6; vezi §i, idem, Strävechi märturii de civilizatie romäneascä, Bucure§ti, 1989. 10 L Vlädutiu, Etnograrfia romäneascä, Bucure§ti, 1973, p. 343. 11 L. A. Goia, Zona etnograficä Mese§, Bucure§ti, 1982, p. 8.
