Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Istorie

CONSIDERATU GENERALE ASUPRA ME?TEgUGURILOR 207

istoricii relevä necesitatea unor Tntregiri etnografice privitoare Ia tehnicile de productie me§te§ugäreascä §i industrial-popularä”12.

Statornic in interesül sáu pentru istoria Sälajului, in spetä pentru problematica me§te§ugurilor, G. Kovách elaboreazä in anul 1986 un studiu intitulat Despre räspändirea me§te§ugurilor la sate in Sälaj ín secolul al XIX- lea13. Autorul se apleacä mai ales asupra datelor statistice cuprinse in Conscriptia Czirakyanä din anul 1820 a celor douä comitate din Sälaj, statistics incompleta, care nu reflects Tntregul spectru economic me§te§ugäresc.

Dar sä nu ignoräm materialul arhivistic al breslelor, care este, in mod indirect, о sursä de documentare pentru me§te§ugurile säte§ti, deoarece numeroasele reclamatii §i petitii inaintate organismelor ierarhic superioare de cätre me§te§ugarii urbani organizati in bresle, ca §i interdictiile pe care acentia le obtineau in defavoarea me§te§ugarilor de Ia sate, ne dau unele date despre existente me§terilor tärani sau a me§terilor emigrati de Ia ora§e Ia sate, din anumite motive:- conservatorismul sistemului de breasIS- slaba posibilitate de avansare in interiorul breslei- pauperizarea me§terilor in unele perioade, etc.

GSsim, de asemenea, informatii despre natura meseriilor practicate Ia sate, despre sursele de aprovizionare cu materii prime, descrieri ale produselor finite §i date despre piata de desfacere. Lupta continua desfä§uratä de bresle pentru mentinerea privilegiilor si impotriva meseria§ilor de Ia sate, atestä potentialul pericol pe care ace§tia il reprezentau. MSsurile de precautiune luate de cätre breasla§ii din ora§, enuntate dar in statutele din secolul al XlX-lea sau amendamentele obtinute atunci cänd erau necesare, subliniazä importante mereu crescändä pe care о aveau me§te§ugurile säte§ti.

Ilustrativä in sensui enuntat este evolutia centrului de olari din Tihäu, localitate some§eanä din apropiere de Jibou. Introducem in circuit prin intermediul lucrärii de fatä, cäteva date despre centrul de olari din Tihäu, rezultate in urma cercetärilor efectuate de muzeografii Muzeului din ZalSu.14

Fondul arhivistic al breslelor existent Tn Colectiile Muzeului Judetean de Istorie §i Arts din ZalSu cuprinde documente ale cizmarilor, täbäcarilor, olarilor, gubarilor §i mäcelarilor. Pe längä acestea, au intrat intr-un fond separat, al negustorilor, cäteva documente comerciale, toate apartinänd breslelor din Zaläu. Fondul nu este complet, multe documente lipsesc deocamdatä. Pierderea documentelor din arhivele breslelor are mai multe cauze: cele douä räzboaie mondiale; desfiintarea breslelor §i aparitia asociatiilor me§te§ugäre§ti iar dupä anul 1945, a cooperatiei me§te§ugäre§ti, care nu a gestionat (in cele mai multe cazuri) cu atentia cuvenitä, bunurile mo§tenite de la breslele medievale; disparitia totalä a unor me§te§uguri medievale §i moderne, care erau extinse, dovadä fiind organizarea lor in bresle §i documentele privind evidenta persoanelor, bunurilor §i activitätilor desfä§urate; nu este de ignorat nici fenomenul de strämutare a unor persoane sau de emigrare a

N. Dunäre, Tara Bärsei, Bucure§ti, 1/971, p. 323-324.

13 G. Kovách, Despre räspändirea me§te§ugurilor la sate in Sälaj in sec. al XlX-lea. in ActaMP X/1986, p. 305-313.

14 E. Musca, Centrul de olari Tihäu (jud. Sälaj), Tn ActaMP XIX /1995, p. 121-125.