Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
TABLE DE BREASLA DIN REGHIN 195 de cizme.16 In general insä se poate aprecia cä numärul fortelor auxiliare dintr-un atelier era destul de mic, in medie acesta fiind de douä calfe17, aceasta depinzänd insä fi de specificul meftefugului. Articolele de la 1728 ale breslei cizmarilor din Reghin permit väduvei unui maistru sä tinä 4 calfe, dar n-are voie sä tinä nici un ucenic, chiar dacä printre aceftia ar fi propriul säu fiu. Aceftia vor fi trimif i de cätre starofti la un alt maistru, iar fiul maistrului decedat are dreptul sä-fi aleagä cel mai bun maistru din breaslä pentru instruire.18 De asemenea, väduvele fi copiii maistrului decedat, pot sä facä imprumuturi la breaslä in caz de nevoie. 9 Din cauza unor incälcäri a domeniilor de activitate in ceea ce privefte prelucrarea pieilor de animal, au apärut certuri intre anumite bresle. Documentele spun cä s-au apärat in proces de exemplu, pielarii contra mäcelarilor la 1629, la 1725 pielarii contra täbäcarilor din cauza täierilor de miei fi a comertului cu blänuri de miel.20 Certuri se inregistrau atät intre maiftrii cät §i intre bresle. Cauza о constituia chiar depäfirea limitelor legale. Pentru onoarea breslei ca totalitate fi a maistrului, ei sunt foarte atenti. Un täbäcar, care s-а läsat insultat de un nobil, a fost la 1861 amendat, pentru cä a permis aceasta.21 Articolele din 1728 ale breslei cizmarilor, prevád alungarea din oraf a „turbulentilor”, iar dacä aceftia sunt prinfi exercitánd vreun lucru, sunt predati autoritätii publice, iar uneltele lor trebuie sä fie folosite in scopuri obftefti. 2 De asemenea, articolele aceleiafi bresle de la 1837 prevád amenzi severe pentru calfele care au lucrat in timpul pribegiei lor la „carpaci”, acestea mergänd pänä la nerecunoafterea anului respectiv pentru calfa in cauzä;23 acelafi Statut prevede condamnarea acelor „turbulenti” care nu se incadrau in conditiile cerute de ordonanta imperialä din 2 ianuarie 1774.24 Secolul al XlX-lea aduce conflictele interetnice ín sánul breslei cizmarilor; aceasta avea la origine о bazä pur säseascä. Insä in decursui timpului aceastä breaslä este penetratä de elemente maghiare fi romänefti.25 Pretentiile nefundamentate ale maghiarilor de a prelua conducerea breslei a fost unul dintre motivele neintelegerii care au dus la catastrofa de la 2 noiembrie 1848. Ibidem, art. Nr. 13. 17 Rudolf Rosier, op. cit, loc cit, p. 519; 18 Articolele din 1728, art. nr.26. 19 Zunft-Regeln ad. nr. 24. 20 Schwab, Zunftgeschichte..., p. 507. 21 Ibidem, mai ios; 22 Articolele breslei cizmarilor de la 1728, art. nr. 21. 23,1 Zunft-Regeln, art. nr. 45. 24 Ibidem, art. nr.17; este vorba despre ordonanta prin care se permite lucrul „turbulentilor” in zonele §i pe perioadele in care era nevoie de fortä de muncä; 25 Din catalogul numelor de maiftrii al acestei bresle, la numärul 145 se aflä primul maghiar: Szabó Simon. Nu se poate preciza in ce an a devenit acesta membru al breslei, pentru cä din acél catalog lipsefte orice fel de informatie in afara numelor. Primul nume, probabil romänesc, il gäsim in pomenitul catalog la numärul 169: Hurca Nikolaus, (idem, Geschichte der Tschismenmacher-Zunft..., in Bistritzer Deutsche Zeitung, din 31 iulie 1928)
