Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
196 DORIN-IOAN RUS Urmele räzboiului revolutionär sunt stabilite cu exactitate din cärtile breslei cizmarilor. ín marele incendiu din 2-3 noiembrie au cäzut pradä focului, printre altele, §i hala de märfuri a acestora. Tot din registrele respectivei bresle afläm de mai multe comenzi §i livräri pentru armata maghiarä revolutionär. Li se cer mai intái 40, apói 160, §i ín sfár§it 248 perechi de cizme care trebuiau livrate la 10 Florini perechea. Toate acestea au avut, bineínteles urmäri ín caseria breslei §i a ora§ului. Afläm apói, cä livrärile militare au fost ínsu§ite §i nau fost plátite la timp, cä ora§ul a trebuit apói sä se ingrijeascä de despägubirea mai§trilor. Frecvent auzim pentru acest timp de plángeri ín legäturä cu purtarea calfelor. Ei nu vroiau sä munceascä §i nu respectau ordinea de breaslä . Breslele íncep sä facä importante achizitii materiale. De exemplu, breasla cizmarilor a cumpärat la licitatie ín locul haléi de vänzäri de pänä atunci о casä de desfacere, apoi, achizitioneazä casa preotului Haltrich din Bato§, care а decedat, apoi de achizitionarea unui teren längä primäria ora§ului. In acela§i timp, afläm cä aceea§i breaslä a cizmarilor face demersuri la Magistratul ora§ului in vederea mutärii vechii piete, dar acestea n-au nici un efect, cu toate cä s-а prezentat situatia §i in fata tribunalului din Tärgu-Mure§.* 27 Mai tärziu, breslele sprijinä financiar activitätile social-culturale, indiferent de natiune §i confesiune. Dupä cum spunea Traugott Schwab, „evolutia n-a läsat in aceastä privintä in spate nici о urmä”28. Breasla cizmarilor oferä la 1851, 10 Florini renani Bisericii romano-catolice pentru procurarea de noi clopote, in 1853 §i 1855 Bisericii Evanghelice C.A. cäte 30 de Florini pentru refacerea Casei Domnului §i a turnului, care au fost distruse de fläcäri la 1848. intre 1848 §i 1870, breasla cizmarilor din Reghinul-Säsesc a aferit peste 400 de Florini pentru repararea sau reconstruirea läca§urilor de cult ale tuturor cre§tinilor din ora§.29 30 La 1857, dupä cum reiese dintr-o statisticä, din cei 614 mai§trii din ' QQ Reghinul-Säsesc, 137 erau täbäcari §i 110 cizmari. Josef Haltrich ne poveste§te despre ritualurile §i festivitätile breslelor din ora§. Descriind un astfei de carnaval, el ne spune cä „cizmarii aveau trandafira§ul cu monede de argint sunätoare §i pe omul cu catalige”31. Deja in secolul al XlX-lea industria incepe sä fie periculoasä me§te§ugului Unul dupä altul tinerii mesteri ai breslei täbäcarilor incep la 1834 sä cumpere §i sä vändä piele gata prelucratä. Li s-а interzis, iar marfa confiscatä. Amenzile in bani care le-au fost plicate de cätre breaslä au fost calculate numai cu consideratia tineretii §i neexperientei lor32. Nu s-а putut impiedica de asemenea practicarea comertului armenilor §i evreilor cu piele gata prelucratä.33 Cele patru table de convocare aflate in colectia Muzeului Judetean Ä Ibidem; 27 Ibidem; 28 Ibidem, ziarul cu nr. 60 din 3 august 1928; 29 Beiträge... p. 30 Josef Haltrich, op cit, p. 302; 31 Ibidem, op cit, p. 313. 32 Ibidem, p. 510. 33 G. A. Schuller Die andeszunft der Kürschner (1505-1848), p. 15-16, in Hans Sachs Kalender, 1930.
