Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
172 GHEORGHE BALTAG nord-est sau nord-vest. Cel mai mare cuptor de acest fei, о veritabilä sóba pentru vremea respectivä, avea forma unui trunchi de con cu baza de 1,50 m. §i apartinea unei locuinte de 4,30 x 3,60 m. 0 situatie de exceptie este locuinta bicelularä, formatä din douä Tncäperi adiacente, avänd fiecare instalatia proprie de Tncälzire. Aceastä locuintä nu a fost gänditä de la inceput ca bicelularä ci a fost rezultatul unei extinderi ulterioare. О serie de locuinte de dimensiuni mai mari din acest nivei cronologic posedä ín afarä de cuptorul de piaträ §i un cuptor de päine, excavat ín exteriőrül spatiului de locuit. Au existat §i locuinte cu cäte douä cuptoare de päine cu functionare concomitentä, dar färä instalatie de incälzire din piaträ. Elementele de culturä materialä descoperite: ceramica, obiectele de metal (cutite, unelte agricole, de dulgherie, värfuri de sägeti, amnare, catarame, piroane) uneltele de lut (fusaiole, greutäti pt. räzboiul de tesut), uneltele de piaträ (rä§nite din tuf vulcanic sau din mica§isturi, existente in numär mare, pietre de ascutit etc.) documenteazä, aspectele esentiale ale activitätilor economice din aceastä perioadä. Cultura materialä descoperitä In nivelul apartinätor secolelor Vlll-X se inscrie in linii generale in caracteristicile civilizatiei rurale anterioare. Acelea§i me§te§uguri casnice, oläritul, metalurgia fierului, torsul §i tesutul fibrelor vegetale sau animale. Avem de-а face cu о lume modestä, chiar säracä, träind in locuinte de mici dimensiuni, avänd drept instalatii de incälzire cuptoare mici, patrulatere, din lespezi de gresie sau vetre simple, cu gardinä de pietre, Cercetarea a mai pus in evidentä existenta unor gropi rituale de dimensiuni reduse, de forrná patrulaterä, avänd in plan 0,70 x 0,50 m., cu adäncime de 0,30-0,50 m., continänd materiale secundare de incineratie (cärbuni, cenu§ä, pämänt ars) §i uneori obiecte de podoabä fragmentare (cercel, un singur caz). Cultura materialä specificä perioadei secolelor XI §i XII se caracterizeazä prin aparitia unor modificäri in arhitectura locuintelor §i in calitatea artefactelor, in special in me§te§ugul ceramicii. Locuintele sunt semi-bordeie, patrulatere, cu suprafate mai mare, avänd in medie 4,00 x 3,50 m., fiind dotate cu vetre cu gardinä de pietre amplasate in apropierea unuia dintre coituri. La unele locuinte se constatä aparitia unor platformé din lespezi de gresie amenajate in dreptul inträrii in locuintä. Pentru secolul al Xll-lea, foarte probabil incepänd din a doua jumätate a acestui secol, constatäm reaparitia cuptoarelor de gresie, de dimensiuni mijlocii, foarte bine construite. Spre deosebire de situatia existentä la Dealul Viilor pt. aceea§i perioadä, la Albe§ti se constatä absenta cäldärilor de lut, a pintenilor de fier cu spini piramidali §i a locuintelor de formä rotundä Cäteva observatii privind evolutia formelor §i dimensiunilor instalatiilor de Tncälzire din a§ezarea de la Albe§ti Instalatiile de incälzire se .prezintä sub cele douä forme bine cunoscute: cuptorul de piaträ §i vatra cu gardinä de pietre. La rändul säu cuptorul de piaträ apare sub douä tipuri de bazä: In formä de potcoavä §i in formä de casetä. Cuptorul de piaträ ca instalatie de incälzire I§i face aparitia in Transilvania incepänd cu secolele V-Vl, de§i este constatat sporadic incä din secolul al IV-
