Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONSIDERATU PRIVIND AgEZAREA DE LA ALBEgTI 173 lea3 *. ín a§ezarea de la Alberti, in nivelul apartinätor sec. VII-IX, sunt prezente ambele tipuri de cuptoare, predominänd cuptorul in forma de potcoavä. Interesantä este insä evolutia dimensiunilor acestor instalatii de incälzire. Luänd Tn calcul aceea§i suprafata medie de locuire (o locuintä de 3,00 x 3,00 m., adäncitä in sol 0,50-0,60 m.), constatäm cä aceste cuptoare i§i märesc volumul incepänd din secolul al Vll-lea ajungänd Ia dimensiuni maxime la sfär§itul secolului al Vlll-Iea. incepänd din sec. al IX-lea §i mai ales ín cursui sec. al X- lea se observä fenomenul reducerii Ia jumätate a volumului acestor cuptoare in comparatie cu perioada anterioarä, fenomen combinat cu aparitia vetrelor cu gardinä de pietre in multe locuinte. Pentru perioada sec. al Xl-lea se constatä disparitia completä a cuptorului de piaträ §i generalizarea vetrei cu gardinä de pietre, in conditiile in care existä §i о márire a suprafetei locuibile, locuintele devenind mai spatioase. Din secolul al Xll-lea, foarte probabil din a doua jumätate a acestui secol, se constatä reaparitia cuptorului de piaträ care i§i märe§te treptat volumul. Aceste modificäri observate in privinta formelor §i mai ales a dimensiunilor instalatiilor de incälzire nu reprezintä altceva decät expresia adaptärii comunitätilor umane Ia modificärile climatice care au avut loc in acélé perioade. Speciali§tii occidentali au constatat existente unei evolutii ciclice a climei continentului de-а lungul ultimelor milenii, in cadrul cáreia perioadele calde §i foarte calde („optimuri climatice") au alternat cu perioade reci §i foarte reci („microere glaciare"), aceste fluctuatii fiind determinate de activitatea ciclicá solarä. О serie de studii asupra evolutiei qhetarilor din Alpi §i asupra stratigrafiei unor turbärii (Bunte Moor-Fernau etc.) , au conturat urmätoarea schemä a evolutiei climatice din care se retin datele referitoare in special la perioada migratiilor: perioada romanä §i postromanä, pänä in jurul anului 400 p.Chr., a fost о perioadä caldä, de optim climatic; perioada dintre anii 400-750 p.Chr., a fost о microerä glaciarä; perioada dintre 750-1150 p.Chr. a fost о nouä perioadä de optim climatic, avänd un maxim de manifestare in sec. al Xl-lea. (Plan§a VI) Influente factorului climatic asupra evolutiei societätii umane din perioada migratiilor nu este de neglijat. Perioada de räcire accentuatä a climei dintre sec. V-IX (dupä alte opinii VI-IX), avänd un maximum de manifestare intre sec. VIIIX, a constituit un important factor suplimentar de agravare a degradärii civilizatiei materiale de la sfär§itul lurflii antice. Pe de altä parte, aparitia unei perioade de incälzire de mai lungä duratä (sec. IX-XII), a determinat acea nouä pulsatie a stepei Eurasiatice, scäderea oivelului fluviului Volga, präbu§irea Caganatului cazar, degradarea pä§unilor §i deplasarea spre vest a unor triburi nomade din acélé zone5. 3 Gh. Baltag „Locuinte, ateliene §i instalatii de foe din sec. IV-VIII in a§ezarea de ia Sighi§oara-Dealul Viiloi” 2, 1981,45-46 Emanual Le Roy Ladurie - „Histoire du elimat depuis Гап Mit', II, 1983, Flammarion, Paris, pag. 29-31,40-41 L.N. Gumilev - „Roli klimaticeskih kaledanii v istorii narodov stepnoi zoni Evrazit' - „Istoria SSSFT, 1976, 1, p. 53-66
