Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
138 CORNELIU GAIU compozitie cäruia ii lipse§te fundul, buza decoratä cu crestäturi (fig. 3/6). Mormantul 3. Schelet de matur, depus intr-o groapä rectangularä cu colturile rotunjite avänd dimensiunile de 1,50 x 1 m, orientat VSV-ENE. Scheletul era depus pe spate cu picioarele flexate §i mäinile pe längä corp (fig. 4 a). Adäncimea de depunere -0,30 m. Inventar: in zona toracelui era a§ezat un värf de sägetä din silex (fig. 4/1). Mormäntul 4. Schelet de matur, bärbat, depus culcat pe partea stängä, chircit cu mäinile aduse spre fatá; orientare ENE-VSV. Adäncimea de depunere -0,60 m. Inventar: Längä genunchi era depusä о cea§cä din pastä bruncärämizie (fig. 4/2); längä labele picioarelor era a§ezatä о strachinä lucratä din pastä cu microprundi§uri, brun-negricioasä, cu peretii arcuiti, buza u§or trasä spre interior, cu о tortitä care nu s-а pästrat dispusä sub buzä (fig. 4/3); längä aceasta s-au gäsit fragmente dintr-un castron cärämiziu-negricios, nisipos, de formä tronconicä cu о §än|uire sub buzä (fig. 4/4). Sondajul arheologic de pe „Dealul Comlodului” a dus la dezvelirea unui mic grup de morminte legat prin ritual §i inventar de arealul culturii Noua. Mormintele au fost amplasate pe culmea, aflatä la cumpäna de ape dintre bazinul Some§ului §i Mure§ului, cu о altitudine de 500 m, la 50 m de liziera pädurii „La Fätuicä” (fig. 1), care se gäse§te la limita dintre hotarele localitätiilor Comlod §i Archiud. Un asemenea amplasament pentru inhumarea celor decedati este destul de neobi§nuit la purtätorii acestei culturi2 ale cärui semnificatii magico-rituale nu trebuie ignorate. Cercetärile arheologice ne-au demonstrat cä la Comlod nu avem de-a face cu о necropolä extinsä, spatiul respectiv fiind folosit pentru inmormäntarea unui grup resträns care cuprinde doar morminte de maturi care, prin caracteristicile de rit §i ritual funerar, se incadreazä in cadrul culturii Noua3. Din cele patru morminte gäsite, trei erau morminte simple, cel de-al patrulea fiind un mormänt dublu cu scheletele a§ezate intr-o cistä de piaträ. Astfel de constructii cu caracter funerar sunt extrem de rare in aria acestei culturi fiind intälnite mai ales in aria intracarpaticä a culturii: un mormänt in cadrul necropolei de la More§ti4 5, alte cäteva morminte de inhumatie §i de incineratie (simple, düble sau triple) in necropolä tumularä de la Ca§olts, §i douä morminte de incinerate in marginea necropolei Noua de la Archiud „Hänsuri”6 aflatä la doar 5 km de 2 Un mormänt amplasat pe о culme de deal a fost descoperit la Fänate (com. Urmeni§) in aceea§i regiune (G. Marinescu, SCIVA, 26, 3, 1975, p 401). 3 A.C. Florescu, in DaciaNS, 11, 1967, p 73-74. 4 K. Horedt, More§ti. Grabungen in einer vor-und frühgeschichtlichen Siedlung in Siebenbürgen, Bucure?ti, 1979, p 27, pl. 4-5. 5 M. Macrea, Materiale, 4, 1957, p 134-138; M. Macrea, E. Dobroiu, N.Lupu, Materiale 5, 1958, p 410-411, fig. 11-12; M. Macrea, Materiale 6, 1959, p 419-421, fig. 17. 6 G. Marinescu, Thraco-Dacica VII, 1-2, 1986, p 51, fig. 3; Mormintele in cistä de piaträ de la Rotbav (Z.Szekely, Materiale 9, 1970, p 310, fig. 14) §i Oerbäne§ti (M. Ignat, D. Popovici, Suceava, 6-7, 1979-1980, p 657) amintite de cätre unii autori (I. Andritoiu, V. Vasiliev, Culture et civilisation an Bas Danube, 10, 1993, p 102; G. Marinescu, Thraco-Dacica, VII, 1-2, 1986, p 52) nu prezintä elemente de atribuire culturalä fiind atribuite, de cätre descoperitori, altor culturi. О necropolä Noua cu morminte in cistä de piaträ a fost cercetatä in nord-vestul Basarabiei la Burläne$ti (V. Cavriuc, Augustia, 1, 1996, p 70).
