Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Arheologie

GRUPUL DE MORMINTE APARTINÁND CULTURII NOUA 139

„Dealul Comlodului”. Asupra originii §i prezentei acestui tip de mormänt ín cadrul culturii Noua nu pot fi formulate deocamdatä räspunsuri satisfäoätoare7. Din bronzul timpuriu, in cadrul culturii Schneckenberg, se cunosc ín spatiul sudestic §i centrul transilvänean numeroase morminte in cistä de piaträ8, dar ele nu pot prefigura constructiile de acela§i tip din mediul cultural Noua. ín schimb astfei de construct» se intälnesc atät Tn cultura Monteoru9, cät §i in cadrul grupului Costi§a-Komarov-Bielyi-Potok10 11 prin intermediul cärora asemenea practici au putut fi preluate in cadrul culturii Noua.71

Pozitia dedusä a scheletelor depuse in cista de piaträ de la Comlod se regäse§te intr-o serie de morminte multiple de la Truse§ti-Tuguieta12. §i pentru celelalte morminte s-au inregistrat orientäri §i dispozitii diverse ale scheletelor, ceea ce denotä lipsa unor reglementári stricte in aceastä privintä in cadrul culturii Noua13. Din cinci schelete trei erau orientate VSV-ENE §i douä NE-SV, culcate fie pe partea stängä (M1 §i M4), fie pe partea dreaptä (М2).

Inventarul funerar este cel specific acestui areal cultural atät in ce prive§te varietatea cät §i modul de dispunere al acestuia Tn cadrul gropilor sepulcrale. Cu exceptia mormäntului М3 care avea ca inventar un värf de sägeatä din silex14 celelalte morminte contin 2-4 vase dispuse längä capul mortului, la nivelul bratelor sau längä labele picioarelor, apartinänd unui numär resträns de forme. Din punct de vedere al aspectului §i al tehnicilor de prelucrare a pástéi acestea se ínscriu Tn aspectui general al ceramicii Noua provenind din a§ezäri sau necropole15.

Una dintre formele preferate in depunerile funerare ale culturii Noua16 §i care se gäse§te in trei dintre mormintele de la Comlod, este cea§ca cu torti suprainältate care, indiferent de origini sau filiatii17 reprezintä una dintre relicvele directoare ale culturii. La Comlod aceasta s-а gäsit in ambele variante: cu torti preväzute cu creastä (fig. 3/2; 4/2) §i cu butoni (fig. 3/3), cunoscute in

7 I. Andritoiu, V. Vasiliev, op.cit., p 103.

8 Alfred Prox, Die Schneckenbergkultur, Bra§ov, 1941, p 70-77; I. Paul, M. Bläjan, FVL 18,2, 1975, p33 sqq.

9 A. Oancea, DaciaNS, 25, 1981.

10 I. Andritoiu, V. Vasiliev, op.cit., p 103; M. Florescu, DaciaNS, 14, 1970, p 73; A. Vulpe, in Enciclopedia arheologiei §i istoriei vechi a Romäniei, vol. I, Bucure§ti 1994, p 362; N. Ursulescu, D. Popovici, SCIVA, 38,1,1987, p 72-76; V. Cavriuc, op.cit., p 70).

11 Ibidem;

12 M. Petrescu-Dämbovita, SCIV, III, 1952, p 78.

13 K. Horedt, op.cit.; I. Andritoiu, V. Vasiliev, Apulum, 27-30, 1990-1993, p 124.

Värfuri de sägeti in baza concavä se leagä de influente räsaritene M. Florescu, op.cit., p 68, nota 41, fiind semnalate Tn §i in unele statiuni ale culturii Noua (A.C. Florescu, ArhMold, 2-3, 1964, p 157-158; idem, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din Románia. A§ezäri §i necropole, Cälara§i, 1991, p 73, fig. 163.

15 O. Munteanu, ActaMN, 33/I, 1996, p 28-29; I. Andritoiu, Civilizatia tracilor din sudvestul Transilvaniei in epoca bronzului, Bucure§ti, 1992, p 65-66.

16 Ideea sugeratä de cätre M. Bädäu-Wittemberger, ActaMN, 31/1, 1994, p 153 potrivit cäreia acest tip de vas se produce pentru uzul funerar este contrazisä de larga sa räspändire Tn a§ezärile acestei culturi (vezi in acest sens A.C. Florescu, Repertoriul... passim; M. Florescu, A.C. Florescu, ArhMold, 13, 1990, p 69).

17 Z. Szekely, StComSibiu, 12, 1965, p 23-24; A.C. Florescu, DaciaNS, 11, 1967, p 68; I. Andritoiu, Thraco-Dacica, VII, 1-2, 1986, p 38-39.