Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
102 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS 0,295 m)26.Un strat de balast gros de un picior (circa 0,296 m) ínainte de compactare are toate §ansele ca dupä tasarea din trafic, dupä pierderile provocate de uzura cauzatä de bandajele rotilor ce car, precum §i dupä spälarea de pe carosabil a unei parti a materialului granular de cätre apele pluviale, sä se reducä in timp Ia 0,25 m, deci Ia valoarea mäsuratä de noi. In faza actualä a cercetárilor ne gándim Ia utilizarea Ia romani a unei reguli precise in constructia sträzilor principale, potrivit cäreia grosimea stratului de balast necompactat ar fi trebuit sä fie de un picior ín axul drumului, dar aceastä ipotezä de lucru trebuie confirmatä sau infirmatä de cercetärile ulterioare. 4. Sträzile antice - argument al continuitätii in evul mediu Cele zece sectiuni, in care s-а identificat о parte a cäilor de comunicatie din trama stradalä a ora§ului Apulum, äu fost transpuse pe planul actual al municipiului Alba lulia. Pe acela§i plan s-au suprapus, la scarä adecvatä, reteaua stradalä §i drumurile din hotarul a§ezärii medievale reprezentate in planul lui Visconti, executat la 171127 Autorul acestei operatiuni cartografice ing. W. Theiss, colaborator §i coautor la acest studiu, a avut surpriza de a constata numeroase observatii interesante cu privire la evolutia peste veacuri a retelei stradale de la Apulum. Astfel se observä cä patru sectiuni (I, II, IX §i X) au surprins drumul imperial roman care venea de la Sarmisegetusa, urca pe malul drept al Mure§ului prin dreptul localitätilor antice Ad Aquae §i Blandiana, apoi traversa marginea de vest a coloniei nova Apulensis situatä pe „Platóul Romanilor” §i se indrepta spre Brucla. Axul sectiunii I se aflä la 560 m spre sud fatä de strada Lalelelor §i la 26,50 m spre vest de axul drumului judetean DJ 107 A (Päcli§a - Alba lulia). Drumul din aceastä sectiune are traseul orientat aproximativ pe directia SSVNNE §i este aproape paralei cu §oseaua judeteanä. Calea rutierä, anticä sträbätea marginea de vest a a§ezärii urbane §i urca din lunca räului pe primele douä terase. Sectiunea II a fost interceptatä intr-un §ant säpat la marginea trotuarului sudic al sträzii Vasile Coldi§, in dreptul coltului nord-vestic al casei cu nr. 1. La oarecare distantä fatä de strada romanä, in acela§i §ant s-au descoperit, de fiecare parte a cäii rutiere, urmele cäte unei locuinte antice. Mai aproape, la marginea de est a §antului, s-au semnalat §i resturile unui bordei din secolul al Xll-Iea. Notarea, acestor locuinte ne indicä faptul cä strada descoperitä in sectiunea II se afla deja intr-o zonä locuitä din marginea vesticä a ora§ului antic. Prezenta caselor din secolul al Xll-Iea §i respectiv din veacul al XVII-lea 26 Enciclopedia civilizatiei romane, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1932, p. 481. 27 Arhitectul italian locotenent-colonelul Giovanni Morandi Visconti, aflat in slujba Austriei, a executat planul topografic al cetätii §i a?ezärii Alba lulia §i l-а semnat la 18 februarie 1711. (Cf. Silviu Dragomir, Mormäntul lui Mihai Viteazul §i vechea catedralä, Alba lulia, in Academie Romänä, Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, tom. XXI, Mem. 17, Bucure§ti, 1939, p. 483-498 §i harta anexatä studiului, copie dupä originalul din Arhiva Ministerului de Räzboi din Viena (Ibidem, p. 403, n. 2).
