Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 103 ___________»_______________________________________________ reprezintä dovada cä drumul imperial utilizat ca stradä a fost folosit pänä in evul mediu dezvoltat, färä sä sufere nici о reparatie sau consolidare ulterioarä, a§a cum rezultä din analiza stratigraficä a sectiunii executate prin corpul sträzii. Cu ocazia transpunerii sectiunilor I §i II pe plánul de la 1711 s-а constatat cä eie se suprapun peste traseul sträzii denumitä de Visconti „Strada al Ponte da Vincz", adicä „Strada (ce vine n. n.) de la podul de la Vint”. Aceasta este dovada cä strada romanä, a fost folositä de-а lungul secolelor pänä in evul mediu tärziu. Dupä ce trecea prin fata portii de vest a castrului antic, strada de pe planul lui Visconti se abätea spre NNV §i la ie§irea din localitate a primit denumirea de „Strada Sard de la Zälathna’’. Comparänd aceastä parte a traseului ulitei cu reteaua stradalä, actualä, a municipiului Alba lulia, se constatä cä strada cartatä de Visconti are un traseu apropiat de cel actual al sträzii A- väntului, de la hotel „Cetate” pänä la „Statia de salvare”, iar apoi se suprapune cu aproximatie peste Calea Motilor, care, la ie§irea din ora§, devine drumul national DN 74 (Alba lulia - Zlatna). Sectiunea IX säpatä, in martié 1997, pe marginea vesticä a DN 74, la ie§irea din Alba lulia, in dreptul km 102 + 995, a surprins о parte a drumului antic al cärui ax se aflä sub pista, de pietoni §i bicicli§ti Alba Iulia-Mice§ti. in anul 1982, acela§i drum a mai fost surprins in sectiunea X intr-un §ant säpat pentru о conductä de gaz metán, la vest de DN 74, in dreptul Km 102 + 760. Traseul drumului roman se aflä §i in aceastä sectiune intre pista betonatä §i drumul national DN 74. In §antul säpat pentru pozarea canalului colector DN 1 400, ce traverseazä „Parcul Unirii” din fata Catedralei Reintregirii, s-а depistat strada romaná, ce ie§ea din castru pe poarta de vest §i se indrepta spre drumul principal. Din päcate s-а inregistrat doar pozitia topograficä a acestei sectiuni (S III) prin drum. Elementele geometrice in profil transversal, precum §i detaliile constructive nu au mai putut fi consemnate, pentru cä firma de constructii a fost nevoitä sä umple rapid §antul din motive de instabilitate a taluzelor säpäturii. Pe marginea sudicä a sträzii romane, intr-un §ant secundar säpat pentru о conductä de canalizare DN 200, s-au identificat urme de locuinte antice, precum §i resturile unor bordeie din secolele al Xll-lea §i al XVI-lea. Transpunänd sectiunea III pe planul lui Visconti, constatäm cä strada romanä, nu a reu§it sä suravietuiascä pänä la 1711. Probabil cä imbräcämintea sa se afla intr-o stare avansatä de degradare in momentul retragerii romanilor din Dacia. Strada a fost päräsitä dupä deplasarea cu cäteva zeci de metri spre sud a portii a patra, prin care se asigura accesul in incinta fortificatiei bastionare construitä de austrieci in prim jumätate a secolului al XVIII-lea. Exceptänd cäteva corecturi de traseu, putem sustine cä vechea stradä romanä din sectiunea III este suprapusä azi de pietonalul ce traverseazä Parcul Unirii de la Catedrala Reintregirii pänä la peisajul pietonal de sub B-dul 1 Decembrie 1918, iar mai departe fie de B-dul Transilvania, fie de blocurile care märginesc aceastä arterä de arculatié. ín toamna anului 1987, cu ocazia säpäturilor executate pentru pozarea unei conducte de canalizare intre strada Aurel Vlaicu §i B-dul Horea, s-a sectionat strada romanä ce ie§ea din poarta de vest a castrului §i se indrepta spre Ampelum, respectiv spre Brucla. Sectiunea IV se aflä in curtea casei nr. 16 A de pe strada Aurel Vlaicu §i prezintä pe ambele margini ale sträzii de
