Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 101 ________.__t_______________________________________________ eventualä reparatie sau consolidare ulterioarä a árterei stradale. Strada din sectiunea VI are un sistem rutier alcätuit din balast gros de circa 0,15 m ín ax §i subtiat la margini. Sectiunea VII surprinde о strada „pavatä” cu bolovani din calcar, cu diametrul pänä la 0,22 m, a§ezati unul längä celälalt direct pe humusul antic, pe un singur ránd. Golurile dintre bolovani sunt umplute cu nisip §i pietri§. Pavajul strázii nu este о constructie ín intelesul actual al cuvántului, ci mai curánd un blocaj de piatrá, ínnisipat. ín sectiunea Vili a fost surprinsá doar о parte a profilului transversal al unei strázi principale. Sistemul rutier al acestei ártere de arculatié este a§ezat direct pe humusul antic §i este alcätuit dintr-un substrat de nisip, gros de 0,2...0,05 m, urmat de un strat de balast gros de 0,22 m ín axul strázii. Grosimea totalä a drumului este de 0,25 m ín axul longitudinal. Curba granulometricä stabilitä pe о probä extrasä din drumul roman25 dovede§te calitatea foarte bunä a materialului utilizat. Gradul de neuniformitate este U=900, iar fractiunea boloväni§ reprezintä 52,7% din cantitatea totalä de material analizat (fig. 9/B). Peste drumul roman initial s-au depistat zece strate succesive de consolidare, a cäror grosime totalä, este de circa 0,75 m in axul drumului. Grosimile partiale nu depä§esc 0,10 m. Fragmentele ceramice gäsite ín ultimul strat de consolidare indicä utilizarea sträzii pänä in evul mediu dezvoltat. Analiza granulometricä a unei probe amestecate din straturile de consolidare succesive dovede§te cä materialele utilizate au fost de calitate mai slabä decät cele din faza de constructie a drumului roman. Pentru straturile de consolidare gradul de neuniformitate scade la U=111,1, iar fractiunea de boloväni§ reprezintä doar 17,5 % din cantitatea totalä de material granular utilizat (fig. 9/A). Tot in sectiunea Vili a mai fost depistatä §i о stradä secundarä. Grosimea stratului de balast, de numai 0,10 m in axul drumului, denotä cä strada a fost utilizatä doar accidental pentru circulatia vehiculelor. Dovadä, cä nu au rulat prea multe cärute grele pe aceastä stradä este lipsa oga§elor pe care le-ar fi putut läsa rotile carelor intr-un sistem rutier atät de suplu, a§ezat direct pe humusul vegetal antic. Sistemul rutier al sträzii din sectiunea IX este alcätuit dintr-un balast amestecat cu pämänt vegetal §i are grosimea de 0,54 m in axul drumului. Culoarea cenu§ie unitarä a balastului asociat cu pämänt ne-а impiedecat sä, depistäm cu certitudine etapele de refacere a drumului §i eventualele consolidäri care au existat la о asemenea grosime a cäii rutiere. in final, atragem atentia asupra grosimii unitare a sistemului rutier al sträzilor principale din sectiunile l,ll §i VII, egalä cu 0,25 m in axul drumului. Unitatea de mäsurä pentru lungimi utilizatä de romani era piciorul (1 pes = 25 Analiza granulometricä a materialului ridicat de W. Theiss din stratui de balast al drumului, identificat in sectiunea Vili din strada Nicolae Bälcescu, s-а realizat, in anul 1988, la laboratorul geotehnic al fostului Centru de Proiectare Judetean Alba, de cätre colega noasträ geolog Maria Popa, cäreia ii multumim cordial §i cälduros §i pe aceastä cale.
