Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
100 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS Romäniei, о gäsim ín S I §i S V. In aceste douä sectiuni s-au descoperit cäte 4- 5 bolovani de räu mari, avánd diametrul cuprins Tntre 100. . . 200 mm, a§ezati In axul drumului. Lätimea fä§iei pe care sunt a§ternuti ace§ti bolovani este prea Tngustä pentru a i se putea atribui un rol distinct de rezistentä la actiunea Tncärcärii din rotile vehiculelor. Galetii nu sunt Tmpänati Tntre ei §i nu au nici rolul unui pavaj sau al unui blocaj de piaträ clasic. Golurile mari dintre bolovani sunt umplute cu balast. Singurul rol pe care TI putem atribui acestor bolovani este cel pur topografic. Ne gändim la ipoteza cä mäsurätorul (gromaticul) uneia din cohortele Legiunii a Xlll-a Gemina24, responsabil cu executia acestor construct» rutiere, a avut idea sä traseze axul sträzilor prin a§ezarea pe térén a ürmei fá§ii de bolovani peste care a urmat apói balastarea drumului pe Tntreaga lätime a pärtii carosabile. ín sectiunea II avem, de asemenea, о fä§ie de bolovani a§ezati la baza sistemului rutier, dar aceasta este mult mai lata §i i se poate atribui rolul unui blocaj de piaträ peste care s-а a§ternut apói stratui de balast. Sistemul rutier din sectiunea I este a§ezat direct pe humusul antic. El este alcätuit din balast §i boloväni§ puternic pätruns de fractiunile praf §i argilä. Grosimea sistemului este de 0,25 m Tn axul drumului, subtiindu-se la 0,15 m la о distantä de 0,15 m fatä de ax. In alcätuirea drumului se recunoa§te doar etapa de constructie, dupä care nu a mai urmat nici о etapä de reparatie capitalä sau de consolidare. Strada din sectiunea II are sistemul rutier alcätuit Tn partea centralä dintrun blocaj de bolovani peste care s-а a§ternut un strat de balast. Grosimea totalä este de 0,25 jn Tn axul sträzii. Nu se poate evidentia nici Tn aceastä sectiune о eventualä etapä de reparare sau de consolidare ulterioarä a cäii rutiere. ín sectiunea IV se Tnregistreazä pentru faza de constructie a sträzii un strat de balast, gros de 0,15 m Tn ax, a§ezat direct peste humusul vegetal. íntr-o primä fazä de consolidare, pe care о atribuim tot epocii romane, s-а a§ternut peste stratui de pietri§ un nivel de boloväni§ mic, cu granule al cäror diametru nu depä§e§te 50. .60 mm, Tmpänat cu balast. Dupä culoarea galbenä a acestor douä prime strate, precum §i dupä prezenta pärtilor fine (praf), nespälate de ape, bänuim cä bálástul utilizat este material de carierä §i nu extras din albia räului. Grosimea acestui prim strat de consolidare mäsoarä 0,15 m Tn axul sträzii. Ultimul nivel de consolidare are aceea§i grosime (0,15 m), este alcätuit dintr-un strat de balast puternic pätruns de fractiunea argilä, §i dä, impresia cä nu ar fi fost compactat. Lätimea stratului de consolidare este mai micä decät aceea a straturilor inferioare. Peste acest nivel de balast se aflä un orizont de argilä §i pämänt vegetal de culoare neagrä, gros de 0,75 m. Strada secundarä din sectiunea V este alcätuitä dintr-un strat de balast gros de 0,40 m Tn axul drumului. Depunerea este a§ezatä, direct peste humusul antic §i Tncorporeazä о fä§ie din bolovani de räu ce marcheazä, axul sträzii. Trebuie sä remarcäm cä Tn comparatie cu sistemele rutiere de pe sträzile principale, corespondentul din sectiunea V este exagerat de gros pentru о stradä secundarä. De aceea, nu se poate distinge nici Tn aceastä sectiune vreo 24 Izvoare Privind istoria Romäniei, I, Editura Academiei, Bucure§ti, 1964, p. 473-475 §i notele 4-5.
