Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)
I. Botanică
CONSPECTUL PLANTELOR MEDICINALE SPONTANE DIN ZONA DE CÄMPIE A JUDETULUI MURE§ Dr. SILVIA OROIAN ín judetul Mure§ au existat о serie de cärturari care s-au distins prin contributiile lor Tn domeniul botanicii, Tn vederea „luminärii poporului“ §i deopotrivä, de cultivarea interesului acestuia pentru §tiintä. ii amintim pe cätiva dinire ei originari chiar din zona de cämpie a judetului nostru: corifeul §colii Ardelene Gheorghe Sincai (1754-1816) näscut Tn comuna Räciu, autóiul lucrärilor Jnvätäturä fireascä spre surparea superstitiei norodului, Istoria natúréi sau a firei §i Vocabulariu pentru cele trei regnuri ale istoriei naturale; Alexandru Uiläcan (1846-1927) näscut Tn comuna Pänet satui Härtäu, Tntemeietorul Grädinii Botanice de pe längä Liceul din Blaj, autor de manuale de botanicä, Zoologie §i mineralogie; Ambrosiu Chetianu (1868-1934), din comuna Bála, satui Ercea, custode al Muzeului de §tiintele Naturii §i a Grädinii Botanice a liceului din Blaj, autorul unui manual de botanicä. Cämpia Transilvaniei este situatä la nord de Mure§, §i privitä Tn general apare ca о regiune geograficä cu träsäturi originale ce-l conferä о notä de distinctie (Fig.1). Reliefül se caracterizeazä printr-un ansamblu de coline ränduite Tn interfluvii prelungi §i foarte ramificate, cu altitudini mai mici, media fiind de 400 m, cu deniveläri care ajung la peste 200 m la nivelul de bazä local, väi säpate Tn argile, mame §i nisipuri sarmatiene, rar tufuri vulcanice, cu flancuri erodate §i curgeri noroioase, alunecäri de teren care pe alocuri au barat räurile, formänd lacuri, care astäzi sunt amenajate Tn mari electee. Legätura Tntre fundul väilor largi, cu frecvente stagnäri Tn albie §i interfluvii se face prin intermediul versantilor abrubti, adevärate §iruri de creste, sau versantilor prelungi Tncärcati cu deluvii, umectati §i bine acoperiti cu vegetatie. Versantii de coastä au de obicei orientare vesticä sau sudicä §i constituie principalul domeniu de actiune a proceselor morfodinamice. Cu toatä aparenta monotonie a Cämpiei Transilvaniei, Tn functie de constitutia litologicä, de stadiul de evolutie a versantilor §i de intensitatea proceselor, aceasta se diferentiazä Tn cäteva subunitäti, din care Tn cadrul judetului Mure§ se Tntälnesc douä: Cämpia Särma$ului §i Dealurile Mädärapului Cämpia Särma§ului, la vest de valea Lechintei, este о nesfär§itä Tntindere de dealuri §i coline, cu altitudini mici §i mijlocii, variind Tntre 300-500 m, suprapusä bazinului hidrografic al Päräului de Cämpie, avänd cele mai pregnante träsäturi de cämpie. ín aceastä zonä Tntänim cele mai caracteristice §i frecvente alunecäri de teren (grueti, glimee, copär§ae). Dealurile Mädära§ului se caracterizeazä printr-un relief mai zvelt, cu altitudini de peste 500 m, dealurile avänd о constitute litologicä din rod mai dure. Cämpia Transilvaniei formeazä regiunea centralä a Depresiunii Transilvaniei, suprapusä Tn cea mai mare parte, ariei structurale a domurilor gazeifere §i formatiunilor geologice tartonian sarmatiene, alcätuite din: mame, argile, nisipuri, tufuri vulcanice §i petice reduse de conglomerate Tn sectoarele periferice. De§i are un relief putin accidental cu
