Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)
I. Botanică
16 SILVIA OROIAN altitudine mijlocie de 500 m, totu§i ea nu poate fi indusa ín categoria cämpiilor, chiar daca peisajul geografic väde§te asemenea afinitäti. Denumirea de „cämpie“^i-o datore§te caaracterelor stepice, cu numeroase spécii de plante relicte ( Paeonia tenuifolia de la Zau de Cämpie), §i folosintei precumpänitor agricole-cerealiere a terenurilor. Faptul cä pe teritoriul judetului Mure§ se intälne§te unul din cele mai edificatoare cazuri care ilustreazä continutul geografic al toponimiilor, a§a cum rezultä din determinatorul enclitic „de Cämpie“ §i hidronimicul „Mure§“adäugate unor denumiri de localitäti, ne face sä atragem atentia asupra acestui fenomen. De fapt denumirea „de Cämpie“, date de locuitorii diferitelor sate din Cämpia Transilvaniei (Zau de Cämpie, $äulia de Cämpie, Sänmärtinu de Cämpie, Ceua§u de Cämpie etc.), reflectä träsäturile geografice cele mai specifice acéléi zone, subliniindu-se insä §i felül ocupatiei locuitorilor §i caracterul economic al a§ezärilor. In ceea ce prive§te clima, temperatura medie multianualä (ре о perioadä de 30 de ani) la statia meteorologicä Särma§, se situeazä in jurul valorii de 8,4°C. cantitatea medie a precipitatiilor este de 601,4 mm/m.p. (statia meteorologicä Tg-Mure§). Solurile cele mai des intälnite sunt: cernoziomurile levigate, solurile silvestre brune, solurile negre de fäneatä umedä, solurile bälane, de coastä, soluri puternic erodate. Mai pot fi intälnite suprafete ocupate cu läcovi§ti §i säräturi. In ceea ce prive§te reteaua hidrograficä, in zona de cämpie densitatea retelei hidrografice este scäzutä: 0,3-0,6 km Ikrrf. Pentru cämpie sunt caracteristice iazurile §i lacurile de origine mixtä: naturalä §i antropicä, care se ränduiesc sub forma unei salbe de-а lungul Päräului de Cämpie. In depozitele mio-pliocene §i cuaternare sunt cantonate ape subterane. Apele freatice din zonä au debite mid cuprinse intre 0,5-1 l/s §i mineralizare ridicatä, fiind in general nepotabile, dure. Apele de adäncime sunt clorosodice-iodurate, bromurate. In depozitele mio-pliocene se intälnesc ape potabile, dar cu miros de hidrogén sulfurat. De aceea aceste ape mineralizate sunt putin exploatate. Privitä in ansamblu, densitatea retelei hidrografice a judetului este bogatä, cu exceptia zonei vestice a Cämpiei Transilvaniei, unde se simte partial lipsa de apä. Flora §i vegetatia existentä astäzi in aceastä zonä constituie о reflectare а conditiilor fizico-geografice trecute §i actuale, a originii diferite a elementelor floristice §i а modificärilor antropice datorate omului, care a inlocuit in mare parte covorul vegetal cu terenuri agricole. Astfel, pe längä pädurile restränse de querdnete, in care predominä Quercus robur §i in care vegeteazä §i speciile Quercus cerris, Quercus frainetto, spécii ale genurilor: Acer, Fraxinus, Tilia, Ulmus etc. intälnim in stratui arborescent speciile: Corylus avellana, Cornus mas, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Prunus tenella etc., iar in stratui ierbos: Astragalus excapus var. transsilvanicus, Dictamnus albus, Echium rossicum, Fragaria viridis, Sanguisorba minor, Ononis arvensis etc. Suprafete insemnate sunt ocupate cu terenuri arabile §i paji§ti folosite ca fänete §i pä§uni naturaie (grupäri de Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Festuca pseudovina, Poa pratensis, Stipa sp. Asociatiile din alianta Festucion valesiacae §i asociatia Quercetum roboripetraeae, dau in cea mai mare parte, nuanta geobotanicä a zonei. Asociatiile vegetale intrazonale sunt reprezentate in principal, prin pälcuri izolate de sälcii cu Salix alba, Salix fragilis, Populus nigra, Alnus glutinosa, precum §i prin fänate cu ierburi mezofile §i higrofile. Pe marginea lacurilor se intälne§te: Phragmites communis, Typha latifolia, Carex riparia, Carex acutiformis etc. Conspectui plantelor medicinale a fost elaborat pe baza cercetärilor efectuate in mai multe localitäti din judetul Mure§: Band, Bála, Bozed, Cäpu§ul de Cämpie, Chetani, Curteni, Färägäu, Glodeni, Grindeni, Hädäreni, Lefaia, Ludu§, More§ti, Porumbeni, Säbed, Säntana de Mure§, §äulia de Cämpie, $äu§a, Täureni, Tärgu-Mure§ (Be§a,
