Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

I. Mineralogie – paleontologie – palinologie

-procentajele molidului (Picea) in cre§tere, care le depä§esc in permanentä (cu о singurä exceptie) pe cele ale stejäri§ului amestecat;-prezenta carpenului (Carpinus) incä din baza profilului (8%), cunoscändu-se cä acesta a apärut in Transilvania in a doua parte a Atlanticului, dupä apogeul alunului;-lipsa polenului de fag (Fagus) §i brad (Abies) in spectrele polinice din baza profilului, ace§ti arbori neexiständ la acea datä in constelatia pädurilor din Transilvania.

Pentru a incadra mai bine rezultatele obtinute de noi §i pentru a avea posibilitatea efectuärii unor corelatii utile, am ales din literatura de specialitate cäteva statiuni aflate mai aproape de locul studiat, la diferite altitudini §i la care vom face referiri pe parcurs. Acestea sunt: fänatele turboase de la Deda (Diaconeasa, §uteu, 1980), mla§tina Rut (C i о b a n u, 1960), cele din Depresiunea Giurgeului (F. R a t i u, 1971), cele de la Sincel §i Dealu (Z. В u z, 1986) §i, in aceea§i regiune, de la Lacul Ursu-Sovata §i Podul de hirtie-Corund (Diaconeasa, В u z, 1991, 1993) precum §i cele din Muntii Cäliman (S. F ä г с а §, 1995 §i 1995-1996).

Pentru inceput ar fi interesat de subliniat trei aspecte, care apar in analiza palinologicä de la Toplita §i pe care le regäsim §i in unele dintre lucrärile citate anterior §i anume: prezenta molidului cu valori ridicate in intreg profilul, de§i la aceastä altitudine mla§tina nu se gäse§te in etajul molidului; suprareprezentarea aninului, favorizat de factorii edafici, care mascheazä fenomenul competitiei dintre esentele lemnoase; la fei, prezenta masivä a sporilor de Polypodium in spectrele polinice, care influenteazä reprezentarea realä a tuturor taxonilor, atunci cänd ne referim la procentajele calculate prin raportare la suma totalä.

Revenind la orizonturile din baza profilului, cei 25 cm de argilä bazalä ne indicä un proces lent de colmatare a unui mic lac, ca urmare a modificärilor climatice ce se fäceau resimtite spre sfär§itul Atlanticului, prin reducerea treptatä a cantitätii de precipitatii §i trecerea la о perioadä mai xericä, Subborealul. Depozitia turbei propriu-zise a inceput de pe la 125 cm §i orizonturile urmätoare, pinä la aprox. 100 cm, le incadräm incä Atlanticului.

ín aceastä perioadä in care s-а desfä§urat ultima parte a fazei molidului cu steiäris amestecat $i alun (Picea-Quercetum mixtum- Corylus), inregisträm incä valori ridicate pentru stejäri§ul amestecat, cuprinse intre 5,05% §i 22,66% (prin raportare la suma A.P.), respectiv 2,41 %-13,02% (prin raportare la suma totalä), dar destul de scäzute deja pentru alun (max.= 6,06%, respectiv 3,02%), acestea reprezentänd totu§i maxima absolutä a acestuia din intregul profil. Este evident cä stratificarea acestei mla§tini a inceput cu mult dupä cea de la Corund,

CERCETÄRI PALINOLOGICE LA TOPLITA 71

_____________________________________________________________________________________________________________________________I-------------------------------------------------------------