Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

I. Mineralogie – paleontologie – palinologie

72

SORINA FÁRCA$, SILVIA OROIAN, IPÁN TANTÁL)

unde autorii (Diaconeasa, Buz, 1993) au gäsit procentaje foarte mari pentru alun (40%) §i stejäri§ul amestecat (74%), de§i mla§tina se aflä la altitudine mai ridicatä (960 m), §i un foarte frumos episod de tei (74%), pe cänd la Toplita acesta Tnregistreazä о valoare maxima de abia 5,05% (3,02%), care reprezintä §i maxima sa absolutá din íntregul profil.

. ín apropiere de Corund, la Rut, I. C i о b a n u (1960) semnaleazä de asemenea valori foarte ridicate pentru stejäri§ul amestecat (max.=45,52%) §i alun (max.= 117,12%). §i ín mla§tinile de la STncel §i Dealu (Z. Buz, 1986) au fost gäsite valori foarte mari pentru stejäri§ul amestecat §i alun (Q.M.= 72,6% la Dealu, Corylus = 206,6% la Dealu, respectiv 39,3% la STncel), aceste mla§tini fiind de asemenea mai vechi, cu exceptia celei numite “Lacul Mare”, a cáréi colmatare a Tnceput Tn subfaza molidului din a doua parte a Atlanticului.

Päräsind regiunea platoului Sovata-Praid-Dealu §i comparand aceste rezultate cu cele obtinute de FI. R a t i u din Bazinul Giurgeului, se constatä cä, la Eseniu de exemplu, autoarea a surprins §i ea maximul absolut al alunului (50%), Tn timp ce maximul absolut gäsit pentru stejäri§ul amestecat (21,33%) este asemänätor cu cel gäsit de noi la Toplita. Valori asemänätoare am gäsit pentru stejäri§ul amestecat §i Tn Muntii Cäliman, Ia altitudine mai mare, dar la distantä relativ micä de mla§tina de la Toplita. Astfel, la Rächiti§ (1700 m alt.), valoarea maximä Tnregistratä pentru stejäri§ul amestecat, Tn Atantic, este de 21,33%, iar la lezerul Cäliman (1650 m alt.) este de 22%, Tn timp ce maximele absolute Tnregistrate pentru alun sunt de 46% la Rächiti§, unde stratificarea mla§tinii a Tnceput Tn Atlantiéul timpuriu §i de 26,66% la lezerul Cäliman.

ín cadrul stejäri§ului amestecat de la acest sfär§it de Atlantic, Tnregistrat la Toplita, ponderea cea mai mare о are polenul de ulm {Ulmus), care Tnregistreazä chiar un maxim frumos, de 11,62% (respectiv 6,68%), urmat de cel de stejar {Quercus), cu un maxim de 9,09% (5,94%) §i de tei {Tilia = 5,05%, respectiv 3,02%). Prezenta acestor stejäri§uri amestecate Tn spectrele polinice pänä la suprafatä §i valorile Tnregistrate, faptul cä maximele lor din faza carpenului ajung sä Tntreacä chiar §i maximul acestuia din faza proprie (cum vom vedea mai tärziu) sugereazä prezenta acestor päduri Tn regiune, instalate Tncä din Boreal.

Molidul {Picea), al cärui polen e transportat de curentii aerieni de pe Tnältimile Tnvecinate, dar §i din depresiunile red intramontane, atinge Tn acest interval cronologic о valoare maximä de 46,58% (33,18%), evident mai scäzutä decit cele Tnregistrate la altitudini mai ridicate: 50% la STncel (1036 m alt.), 53% la Dealu (950 m alt.), 86% la Eseniu (800 m alt.), 84% la lezerul Cäliman (1650 m alt.), 80,66% la Rächiti§ (1700 m alt.).