Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

I. Mineralogie – paleontologie – palinologie

SORINA FÁRCAS, SILVIA OROIAN, IPÁN TANJÁU70

orizonturile din bazä, unele foarte särace in polen, ceea ce a putut influenta Tntr-o oarecare mäsurä §i exactitatea statisticii efectuate pentru aceste orizonturi. Orizontul 90 cm s-а dovedit a fi steril, lipsit de polen.

Calculul procentual s-а efectuat in douä moduri, dupä cum am specificat §i in lucräri anterioare: 1. prin raportarea polenului, respectiv a sporilor, la Z A.P. (suma polenului de arbori §i arbu§ti); 2. prin raportarea polenului, respectiv a sporilor, la suma totalä, Z A.P.+ Z N.A.P.= Z (A.P.+ N.A.P) (suma polenului de arbori + suma polenului de ierboase §i a sporilor). S-au obtinut astfel spectrele polinice ale tuturor orizonturilor cercetate, redate in tabelele 1-4 §i 6. Mentionäm incä о data necesitatea efectuärii ambelor modalitäti de calcul, pentru a permite comparatii cu lucrárile mai vechi din tarä, care foloseau prima metodä, dar §i cu lucrärile mai női §i cu cele din sträinätate, care folosesc a doua metodä. De asemenea am calculat §i ponderea procentualá a polenului de arbori, prin raportarea acestuia la suma totalä, pentru a ilustra mai bine tipul de ecosistem dominant, in functie de perioadá (tabelul 5). De aceastá data am exclus din suma totalä sporii de Polypodium, care fiind in cantitate mare in aproape toate orizonturile, minimizeazä reprezentarea realä a ecosistemelor de tip forestier.

Prin reprezentarea graficä a spectrelor polinice obtinute prin raportarea la suma totalä, am obtinut diagramele polinice de la Toplita (pentru arbori §i arbu§ti, respectiv pentru ierboase), care reflectä derularea istoriei vegetatiei postglaciare din regiune. Comparand rezultatele obtinute cu schema generalä, deja cunoscutä, a istoriei pädurilor din Romania, se constatä incadrarea lor in tiparul general, cu prezenta unor particularitäti ce decurg din specificitatea regiunii studiate.

Consideräm cä analizele palinologice efectuate ín mla§tina de la Toplita au surprins trei etape, sau faze din istoria pädurilor postglaciare din regiune: faza molidului cu steiäris amestecat si alun (Picea- Quercetum mixtum-Corvlus). faza molidului cu carpen (Picea-Caminus) §i faza molidului-faqului-bradului (Picea-Fagus-Abies).

Prima dintre aceste faze, faza molidului cu steiäris amestecat si alun (Picea-Quercetum mixtum-Corvlus) a fost surprinsä doar partial, la finele ei, oglindind evolutia pädurilor din imprejurimi, incepänd cu sfär§itul Atlanticului. Elementele care ne indreptätesc aceastá afirmatie sunt urmätoarele:-procentajele foarte mari ale stejäri§ului amestecat (Quercetum mixtum), care le depä§esc cu mult pe cele ale carpenului;-procentajele relativ scäzute ale alunului (Corylus), ceea ce denotä cä subfaza alunului, cu maximul säu absolut, de la inceputul Atlanticului, trecuse deja;