Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
I. Mineralogie – paleontologie – palinologie
CERCETÄRI PALINOLOGICE PRELIMINARE EFECTUATE ÍN MLA§TINA DE LA DRACħVIZ (PODI§UL HÍRTIBACIULUI) - JUD. MURE§ IO AN TANTÄU, SORINA FÄRCA§ ín prezenta lucrare sunt redate rezultatele analizelor palinologice efectuate in mla§tina de túrba de la Dracä§viz. Aceste analize se inscriu in contextui celorlalte similare, efectuate in Transilvania, fiind deosebit de importante, atät prin stabilirea värstei relative a alunecärilor de térén din zonä, cát §i a evolutiei vegetatiei §i a particularitätilor ei in Podi§ul Hirtibaciului, ca parte a Podi§ului Transilvaniei, in corelatie cu alte statiuni din Podiful Transilvaniei, in vederea cunoa§terii aprofundate a genofondului vegetal din Transilvania. Mla§tina de la Dracä§viz se gäse§te in larga zonä de alunecäri de teren de la §ae§, in apropierea localitätii Sighi§oara, mai precis la sud-est de "lacui" de la §ae§, la »420 m altitudine. Suprafata acestei inmlä§tiniri nu depä§e§te 1 ha; grosimea depozitului de turbä este de aproape 5 m, iar stocul turbos a fost estimát la » 30.000 m3 de cátre Pop E., in monográfia sa din 1960. Ocupänd о adänciturä a terenului, formatä prin alunecare de teren, aceastä mla§tinä nu prezintä scurgere, in anii ploio§i acumuländu-se apa, iar in cei seceto§i turba devenind uscatä. Aceastä dinamicä a nivelului hidric determinä §i aspectele caracteristice ale florei §i vegetatiei sale. ín ceea ce prive§te vegetatia regiunii, au fost citate din Podi§ul Hirtibaciului asociatii vegetale ce oglindesc un elimat mai arid §i mai cald, caracteristic pentru etajul stejarului §i gorunului: Quercetum roboris petraeae §i Querco robori - Carpinetum Soó et Pocs (31) 57, iar vegetatia mla§tinii propriu-zise de la Dracä§viz constä din grupäri complexe, cu multe §i variate forme de trecere: Deschampsietum caespitosae Horvatic 30 constitue zona de bordurä dinspre nord-vest; Caricetum vulpinae Soó in zona externä a mla§tinii, iar in portiunile mai adänci Caricetum gracilis Tx. 37 §i Glycerietum maximae Hueck 31. Din flora mla§tinii au fost semnalate Equisetum palustre, Carex lepidocarpa, C. panicea, Thalictrum lucidum, Potentilla tormentilla, Myosotis palustris, Galium palustre (Pop E., 1960), respectiv Carex vulpina, Heleocharis palustris, Scirpus silvaticus, Carex hirta, Ranunculus
