Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

I. Mineralogie – paleontologie – palinologie

60

IPÁN TANTÁU, SORINA FÁRCAS

repens, Potentilla reptans, Symphytum officinale, Lythrum salicaria, Juncus effusus, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudacorus, Salix cinerea, Calamagrostis canescens, etc. (Csűrös et colab., 1962).

Din aceastä mla§tinä au fost recoltate probe, ín vara anului 1996, cu ajutorul unei sonde ruse, cu Ф = 5 cm §i lungimea capului de sondä de 60 cm, ceea ce a permis extragerea de carote semicilindrice, de la suprafatä §i pänä la 415 cm adäncime. E§antioanele prelevate din carote au fost tratate dupä metoda Beaulieu et-colab. (1975), modificata (folosirea clorurii de zinc- ZnCI, cu p = 1,85, in locul licorii Thoulet, cu p = 2,1), pentru obtinerea preparatelor microscopice palinologice. Datoritä nivelului slab de conservare a polenului §i sporilor in anumite orizonturi, am selectat, intr-o primä etapä, un numär partial de lame, de pe care am efectuat citirile microscopice.

S-au inventariat polenul de arbori §i arbu§ti, precum §i cel al plantelor ierboase din familiile cele mai importante, la nivel de familie §i gen, precum §i sporii de Sphagnum §i Polypodiaceae. De asemenea a fost inventariat polenul unor familii sporadic §i slab reprezentate, incluzändu-l la rubrica N.A.P. (= non arborum polen). Acesta cuprinde familiile: Fabaceae, Lamiaceae, Boraginaceae, Brassicaceae,

Primuteceae, Scrophulariaceae etc. Au fost notate §i rizopodele intälnite in anumite orizonturi, reprezentate prin genurile Ditrema, Arcella, Euglypha, Hyalosphaenia §i Assulina.

Calculul procentual s-а efectuat in douä moduri: prin raportarea polenului, respectiv a sporilor, la I A.P. (suma polenului de arbori); prin raportarea polenului, respectiv a sporilor, la suma totalä = X A.P.+ I N.A.P.= I (A.P.+ N.A.P.) (suma polenului de arbori + suma polenului de ierboase §i a sporilor). S-au obtinut astfei spectrele polinice ale tuturor orizonturilor cercetate. De asemenea s-а calculat §i ponderea procentualä a polenului de arbori din statiunea cercetatä, prin raportarea acestuia la suma totalä, pentru a ilustra mai bine tipul de ecosistem dominant, in functie de perioadä. Aceste date sunt redate in Tabelul 1. Acolo unde sporii sau polenul apar suprareprezentati, ei au fost omi§i din suma totalä, pentru a nu afecta interpretarea rezultatelor. Este cazul orizonturilor. 15 cm (Cyperaceae), 260, 330 §i 370 (Sphagnum), respectiv 395 §i 410 (Polypodiaceae).

Rezultatele obtinute incadreazä evolutia vegetatiei din aceastä regiune in schema generálé a istoriei vegetatiei, cu particularitäti legate de altitudine, climä §i régim de precipitatii.

S-au gäsit toate fazele silvestre descrise de cätre acad. Pop E. in numeroasele sale lucräri, confirmate ulterior §i imbogätite de alte cercetäri palinologice efectuate in tara noasträ, incepänd cu faza pinului din Preboreal §i continuänd cu faza de-trecere pin - molid (Preboreal -