Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
UN MONUMENT TRANSILVANEAN MAI PUTIN CUNOSCUT 53 fä§oarä spre margini, initial servind pentru pästrarea obiectelor de cult. La capätul de vest al nevei centrale, sub scara In forma de spiralä, ca element de suport, se aflä о consolä de piaträ, sub forrná de con inversat (Pl.VII.12), din care, partea superioarä reprezintä douä registre cu cäte trei laturi, iar partea inferioarä, ascutitä, infäti§eazä un bogát decor din vrejuri cu frunze de vitä §i ciorchini, Tntr-un desen perfect lizibil. Acest element arhitectural il putem amplasa, ca executie, aproximativ concomitent cu portaiul vestic, deci la finele secolului al XlV-lea. Zidäria bisericii propriu-zise este realizatä din piaträ, peretii avänd grosimi de 115-120 cm, a sacristiei de 105 cm, iar a capelei Sf. Laurentiu de 90 cm. Partial, indeosebi in partea reconstruitä in anul 1778, peretii sunt realizati din cärämidä. Cei patru stäipi situati la capätul de vest a navei centrale, pe care se sprijinä turnul §i galéria -tribunasunt masivi, cu grosimi de cäte 110* 95 cm. ín totalitatea sa, exteriőrül bisericii prezintä forme gotice. Fatada principalä, orientatä spre vest, este dominatä de turnul-clopotnitä, care in partea inferioarä adäposte§te portaiul gotic, ea fiind articulatä de cäte douä perechi de contraforturi: о pereche la coltul celor douä colaterale, mai inalti §i treptati, о a doua pereche, de dimensiuni mai reduse, flancänd portaiul. Restul fatadelor dinspre sud §i nord ca §i cele ale altarului sunt, la fei, articulate cu contraforturi, ei indicänd boltirea goticä а incäperilor. Cele mai reprezentative elemente gotice ale bisericii erau desigur portaiul vestic §i cele patru ferestre bifore ale navei centrale, care contineau muluri de diferite forme. Ca element decorativ principal al fatadei vestice, portaiul este situat intr-un rezalit destul de modest, dar permitänd adäncirea u§ciorilor. Pe mäsura ambrazurii sale (Pl.VII.13), portaiul prezintä jambaje din piaträ de talie pentru sprijinirea frontonului triunghiular. U§ciorii din piaträ sunt formati din alternarea treptatä a patru toruri, de diverse profile, cu opt cavete, cele situate intre montanti fiind dublu ingemänate (Pl.VIII. 14). In partea lor superioarä u§ciorii prezintä о frizä continuä care se substituie capitelurilor. Frizele, impodobite cu un relief nu prea inalt, pe längä faptul cä pondereazä verticalitatea usciorilor, echilibreazä compozitia portalului, punänd, totodatä, in valoare ambrazura lui. Pe längä valoarea lor decorativä frizele traseazä punctele de na§tere a arhivoltei, а cáréi profilaturä urmäre§te pe acea a montantilor. Pe latura dreaptä а ambrazurii friza de capiteluri reprezintä grinzi §i frunze de stejar (Pl.VIII.15), ce compun desene simple, din päcate mai putin lizibile, datoritä actiunii timpului §i a incendiilor, cu exceptia primelor douä capitele, reconstituite §i montate cu ocazia renovärilor. Friza de capiteluri situatä pe partea opusä a ambrazurii, reprezintä frunze §i ciorchini de struguri (Pl.VIII.16), fiind in aceea§i stare de conservare. La capätul dinspre u§ä
