Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
54 lOAN EUGEN MAN a celor douä fríze se aflä cäte un inger, de proportii reduse, conservati destul de bine, cu rol de consola, pe care se sprijinä arhitrava. Deasupra arhitravei, in dreptul lunetei, se aflä trei console de piatrá, dintre care numai aceea situatä in partea dreaptä §i-a mai pástrat decoratia. Fára indoialä cá aceste console aveau rolul de a purta elemente sculpturale, care se deta§au puternic pe fondul timpanului, azi insä acestea fiind pierdute. Principalul element decorativ al portalului il constituia desigur ingerül. Pástrat doar fragmentar, lipsindu-i capul, cu cutele draperiei destul de tocite, piesa ia aspectui unei chei de arc pentru prima arhivoltä a portalului, fiind un element destul de rar intälnit ín Transilvania. Prin elementele sale componente, putem data acest portal cätre finele secolului al XlV-lea. Rämänänd la descrierea portalelor, trecem la cel amplasat pe latura sudicä a bisericii. Este situat lángé capela Sfántu Laurentiu §i este protejat de un portic, realizat probabil concomitent cu capela. Deosebit de interesant se prezintä acest portal (Pl. IX. 17), care in totalitatea sa poate fi subimpärtit in douä registre. Primul, il formeazä ancadramentul propriu zis al portalului, de forrná dreptunghiularä, cu profilaturi incruci§ate. Tendinta profilaturii de a se reduce la cäte un tor, este caracteristicä ultiméi faze gotice, asemänändu-se cu portaiul de sud al bisericii reformate din Tigäu. AI doilea registru, mai amplu, este tot de forrná dreptunghiularä. El prezintä u§ciori din douä toruri §i trei cavete, care in partea superioarä, la inältimea primului registru, prezintä cäte douä capitele, ponderänd verticalitatea usciorilor. Prima arhivoltä a portalului se incheie intr-un arc fränt, pe cänd profilul exterior este de forrná dreptunghiularä. ín schimb, portaiul exterior al sacristiei, tot de forrná dreptunghiularä (PI.IX.18), este mai redus ca proportii §i färä decoratii. Este executat din blocuri masive de piatrá cioplitá §i lipsit de profile, singurul element suplimentar fiind fereastra dreptunghiularä cu zäbrele, situatä deasupra. Din nefericire ferestrele gotice care impodobeau biserica nu s-au mai pástrat. Actualele ferestre de forrná goticá, cu muluri de diferite forme, sunt de datá mai recentä, realizate cu ocazia reconstruirilor moderne, deci nu mai prezintä interes istoric §i artistic. S-а pástrat doar una singurá, §i aceasta fragmentar, in prezent índeplinind rolul de ancadrament a unei piaci memoriale. ín anul 1630, cänd s-а construit capela Sfántu Laurentiu, о parte din cele patru ferestre gotice au rámas in podul constructiei adáugite, ele pierzándu-§i rolul avut initial. Apói in urma incendiilor din anii 1708 §i 1848 ferestrele §i-au pierdut §i mulurile §i menourile din piatrá, fiind distruse aproape in totalitate, cu exceptia
