Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE 455 Apus: la női Evul Mediu a tinut mai mult, inlocuirea culturii religioase §i a limbii slave a fost mult mai fárz/é(sublinierile ne apartin)”28. Remarcäm deci о evolutie unitarä a civilizatiei europene, chiar dacä nu §i sincronä, §i о íncadrare a civilizatiei romäne§ti in cea europeanä avänd ca model Vestül Europei, de-а lungul Tntregii istorii -in perceptia tuturor autorilor de manuale: aceea§i conceptie, acelea§i notiuni, acelea§i cli§ee, venind dinspre conceptia generalä a istoriografiei §tiintifice de inalt nivei, a Romäniei interbelice. Ideile sunt mai dar §i mai concis exprimate in lectiile introductive ale manualelor de istoria romänilor, dar eie transpar in intreg discursui didactic al tuturor manualelor (inclusiv de istorie universalä). in mod cert viziunea lor este a existentei unei Europe a civilizatiei §i a unei civilizatii romäne§ti de tip european. Nucleul civilizatiei europene este, pentru toti autorii, Occidentul; ei tin sä sublinieze orientarea romänilor din totdeauna inspre Vest. Aratä insä cä existä §i о culturä est-europeanä cu influente asiatice. lar a§ezarea geograficä a poporului román „este tocmai acolo unde se intálne§te Orientul cu Occidentul Europei. Aceasta se vede mai ales in privinta culturii', afirma Panaitescu29 30. Un determinism geografic a fixát specificul istoriei romänilor ín cadrul civilizatiei europene: „Suntem vecini cu popoare de culturä apuseanä, Ungurii §i Polonii, §i cu altele de culturä räsäriteanä, Bulgarii, Sárbii, mai inainte vreme Grecii §i Turcii. Acest lucru a avut о foarte maré inráurire asupra civilizatiei romäne§ti, cät §i asupra istoriei politice". Panaitescu distinge trei consecinte majore ale acestei stäri de fapt: 1 ."Prima consecintä a acestei a§ezäri stä in faptul cä cultura romäneascä e о culturä amestecatä cu elemente din Orient §i din Occident, lucru care se mai resimte ín parte §i azi in obiceiuri §i in viata noasträ politicä. Pänä in perioada contemporanä a fost precumpänitoare la női civilizatia din Räsärit, bizantinä §i slavä. Atät in vechea organizare a Principatelor, cät §i in stilul de clädire al bisericilor, §i in scrierile cronicarilor, aläturi de modeleie slave §i bizantine se väd influente din apusul Europef’Z0. Ideea este dezvoltatä in lectia XX: „Organizarea poiiticä, socialä §i economicä a Tärilor Romane. Cultura slavä“, unde se aratä: „Principatele románé erau organizate dupä modelul statelor räsäritene din Europa, model luat de la Imperiul Bizantin prin intermediul bulgarilor §i särbilor. Spre deosebire de statele din Apusul Europei, unde Ibidem, p.4. 29 Ibidem, p.6. 30 Ibidem, p.6.
