Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
456 SIMION COSTEA era sistemul feudal, fiecare nobil stäpänitor politic pe mo§ia lui, statele din räsärit erau unitare §i puterea suveranului era aproape absoluta. A§a erau §i domii tärilor románé", „se intitula “autocrat” ca §i impäratii bizantim7,31. Aceea§i idee о exprima intr-un mod practic identic Lambrino ín privinta politicului31 32 §i a culturij33. Panaitescu relevä utilizarea limbii medio-bulgare §i a stilului bizantin34. 2 "A doua consecintá a fost rolul istoric de apärätori ai crestinätätii §i ai civillizatiei, jucat de romäni impotriva turcilor. A§ezati la granita intre apusul Europei §i regiunile räsäritene cuprinse de turci §i de tätari, poporul román a avut rolul unei santinele inaintate postate in fata du§manului. Noi am apärat la Dunäre, fie prin reprezentantul Tärii Romäne§ti, Mircea cél Bátrán, fie prin al Ardealului, loan Corvin de Huniadé, fie prin al Moldovei, §tefan cel Mare, civilizatia Europei de barbaria turceascä”35. Stereotipia „romänii apärätori ai cre§tinätätii §i ai civilizatiei europene“ apare in toate manuaiele §i cu toate prilejurile posibile. Istoricii occidentali (Duroselle) demonstreazä cum cre§tinätatea secolelor XIV-XVII era in plinä dezagregare, §i incercärile de unificare a Europei cre§tine in fata terorii turce au fost episodice §i au e§uat. Istoricii romäni acordä insä terorii turce о dimensiune hiperbolicä, iar romänilor un rol esential de salvatori ai Europei, fapt firesc de altfel: intrun fel este perceputä expansiunea turcä de la Bucure§ti, §i altfel de la Paris (Francisc I s-а aliat cu Soliman Magnificul). Lambrino, de pildä, sustine cä lancu de Hunedoara „§i-a pus spada in slujba cre§tinätätii, cum va face mai tärziu §i §tefan cel Mare"36 sau „Cum activitatea lui Stefan fu pusä nu numai in slujba tärii sale, ci §i a cre§tinätätii intregi, istoria Moldovei din acél timp se incadreazä in istoria universalä"37 38. Panaitescu continuä: „Este de observat cä acest rol nu a incetat cu plecarea turcilor. §i azi suntem santinela inaintatä a Europei impotriva barbariei din Räsärit'36. Timiterea este directä la pericolul bol§evic dinspre Rusia. La lectia XLVI, el aratä cä bol§evizarea Ungariei in 1919 „era о mare primejdie pentru Europa intreagä, deoarece revolutia comu-31 Ibidem, p.143. 32 Scarlat Lambrino, Gh.Lazär §i Virgiliu Arbore, op.cit., p.147. 33 Ibidem, p. 173, 174. 34 Petre P.Panaitescu, op.cit., p. 150. 35 Ibidem, p.6. 36 Scarlat Lambrino, Gh.Lazär, Virgiliu Arbore, op.cit., p. 121. 37 Ibidem, p.145. 38Petre Panaitescu, op.cit., p.6.
